Directorul ANI, Horia Georgescu, a declarat, vineri, că în România fenomenul conflictelor de interese în materia fondurilor europene sau a achiziţiilor publice din bugetul statului a atins proporţii îngrijorătoare, "chiar epice".

El a făcut afirmaţia la conferinţa "Problematica suspiciunilor de fraudă şi a conflictului de interese în domeniul achiziţiilor publice aferente proiectelor finanţate din instrumente structurale", organizată de Ministerul Afacerilor Europene.

Potrivit lui Georgescu, frauda, sau conflictul de interese în achiziţiile publice cu fonduri europene, este acceaşi care se identifică şi la nivelul achiziţiilor din bugetul naţional, problematica fiind cumva similară.

El a susţinut că este prioritar ca acest fenomen să fie combătut, fiind necesară o convergenţă în privinţa abordării şi verificării şi sancţionării.

"Noi am început, încă de anul trecut să abordăm proactive această situaţie şi să procesăm date şi informaţii, care, până la urmă, au arătat un fenomen în creştere, un fenomen de masă, cum este cel al conflictului de interese", a subliniatr acesta.

Aleşii locali, acuzaţi că bagă banii europeni în buzunare

Georgescu a afirmat că ANI a realizat un studiu la nivelul autorităţilor locale, la nivelul consiliilor judeţene şi al municipiilor reşedinţă de judeţ, care a a arătat că peste 25% dintre aleşii locali redirecţionează formal sau informal fonduri publice spre buzunarul propriu.

Georgescu a adăugat, în acest sens, că acest tipar comportamental se întâlneşte şi la funcţionarii care se ocupă cu fonduri europene.

Şeful ANI a arătat că sunt numeroase situaţii în care firme ale rudelor funcţionarului care gestionează sau administrează un proiect câştigă, prin beneficiari, contracte, sau, după ce evaluează un proiect, îşi dă demisia din autoritatea de management şi devine expert în cadrul proiectului evaluat.

Horia Georgescu a criticat faptul că, în prezent, sistemul de combatere a conflictului de interese are proceduri, dar nu are finalitate.

El amintit că, în 2011, ANI a semnat protocoale de colaborare cu toate autorităţile de management. "Impactul este aproape de zero, pentru că nu suntem sesizaţi şi, încă o problemă tehnică, proiectele se blochează din cauza faptului că, procedural, la noi investigaţiile merg destul de greu", a subliniat Horia Georgescu.

Acesta a precizat că, în acest moment, ANI face, în colaborare cu alte instituţii, o analiză critică a legislaţiei, pentru a vedea care sunt neajunsurile acesteia şi cum poate fi modificată.