Reprezentanţii NATO şi ai Rusiei discută azi la Bruxelles despre întărirea militară a Alianţei pe flancul estic şi consecinţele pentru securitatea europeană a acestei decizii luate recent la summitul NATO de la Varşovia.

Ambasadorul rus la NATO a declarat că ţara sa va lua măsuri pentru refacerea echilibrului de forţe după această modificare importantă.

Analişti de la Moscova citaţi de corespondentul Radio România susţin însă că principala ameninţare pentru Rusia este scutul anti-rachetă din România şi Polonia şi dau puţine şanse politicii de dialog pe care NATO vrea s-o promoveze în aceste condiţii.

Corespondenta RRA la Bruxelles, Cerasela Rădulescu aminteşte că NATO şi Rusia au reluat în primăvară discuţiile la nivel de ambasadori, după tensiunile provocate de situaţia din Ucraina.

Imediat după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia şi a conflictelor din Ucraina, NATO a întrerupt dialogul cu Moscova şi a condamnat acţiunea acestei ţări răspunzând şi prin întărirea prezenţei militare în estul Europei.

După peste doi ani, NATO şi Rusia au încercat în aprilie să reia dialogul, pentru a reduce tensiunile şi pentru ca ambele părţi să fie predictibile în zonă, spunea secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

Cu toate acestea, reuniunea din aprilie NATO - Rusia s-a finalizat cu mari dezacorduri între părţi.

Consiliul de astăzi are loc la câteva zile de summitul NATO de la Varşovia şi Alianţa vine din nou cu un mesaj clar spre Moscova, că nu există vreo contradicţie între întărirea apărării din statele membre şi dialogul cu Rusia.

Nu ne dorim un nou război rece în Europa, spunea secretarul general al NATO. Jens Stoltenberg a recunoscut în acelaşi timp că Germania a avut un rol-cheie în prezenţa unor batalioane ale NATO în est, dar şi privind reluarea dialogului cu Rusia.