Polonia preia de la Ungaria preşedinţia Uniunii Europene şi îşi propune, în primul rând, să relanseze creşterea economică.


Alte priorităţi ale mandatului: apărarea europeană şi integrarea pieţei unice.


Polonia va trebui să-şi adapteze priorităţile primului său mandat în fruntea Uniunii la situaţia prezentă şi va trebui să gestioneze în primul rând chestiunile economice.


De altfel, autorităţile de la Varşovia au anunţat deja că prioritatea preşedinţiei poloneze a Uniunii va fi relansarea creşterii economice, iar modalitatea de a atinge creşterea economică va fi întărirea pieţei unice europene.


Deşi nu face parte din zona euro, Polonia a promis că va contribui şi la găsirea unei soluţii pentru criza din Grecia.

Polonia vrea să reaprindă "scânteia încrederii"

Polonia consideră că are vocaţie de lider şi îşi propune să folosească acest atuu şi să stimuleze cooperarea între statele membre ale Uniunii, în materie de apărare şi în domeniul energetic.

''Europa de astăzi are nevoie de acţiune comună, de mai multă cooperare şi de o mai mare integrare. Dorim să refacem încrederea în proiectele colective. Polonia va încerca să reconvertească Europa la credinţa în Europa, să reaprindă scânteia încrederii'', declar aministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, citat de Agerpres.



O altă prioritate importantă a mandatului polonez va fi politica de vecinătate spre sud, dar în special spre est, un moment important fiind programat în luna septembrie, când va avea loc summitul Parteneriatului Estic.


Tot pe timpul mandatului Poloniei este aşteptată semnarea tratatului de aderare a Croaţiei şi se speră încheierea negocierilor Uniunii cu Ucraina, pentru acordul comercial de liber schimb şi începerea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniune.


Postul de radio BBC notează că Polonia este cel de-al patrulea stat fost comunist care deţine preşedinţia rotativă a UE, după Slovenia, în 2008, Republica Cehă, în 2009 şi Ungaria, în 2011.

Ungaria - 6 luni de preşedinţie a Uniunii Europene


În urmă cu 6 luni, Ungaria prelua preşedinţia Uniunii Europene şi îşi propunerea sprijinirea aderării Croaţiei, dar şi susţinerea şi extinderea Spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria.


Premierul ungar sublinta atunci importanţa unei revigorări a optimismului faţă de extinderea Uniunii Europene şi preciza că Ungaria sprijină aderarea Croaţiei şi includerea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

De altfel, pe perioada asigurării preşedinţiei Uniunii Europene, autorităţile ugare au susţinut în nenumărate rânduri aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Ministrul ungar de externe Janos Martonyi, aflat la Paris pentru a prezenta priorităţile preşedinţiei ungare a Uniunii Europene, dădea asigurări că va face tot ce îi stă în putinţă pentru a găsi o soluţie pentru aderarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.


"Există o prioritate, iar aceasta este extinderea zonei Schengen la Bulgaria şi la România", spunea ministrul.

Ambasadorul ungar la Bucureşti, Oszkar Füzes, reitera că Budapesta va folosi toate întâlnirile şi ocaziile, pentru a convinge celelalte state că România merită să intre în Spaţiul Schengen.


Oszkar Füzes susţine că lipsa României din acest spaţiu are efecte economice nedorite.


"Orice blochează libertatea de mişcare pe graniţa româno-ungară, afectează atât economia României, cât şi pe cea a Ungariei. Economiile noastre încep să fie aproape gemene, cel puţin de-a lungul graniţei, a spus acesta.