Fondurile europene pentru dezvoltare şi politica agricolă comună ar putea scădea după anul 2020 din mai multe motive.

Mai întâi, este vorba despre direcţionarea unor sume importante pentru apărare, securitate şi gestionarea fenomenului migraţiei.

Apoi, bugetul Uniunii se reduce cu 13% după plecarea Marea Britanii, iar unele ţări au anunţat că îşi vor reduce şi ele contribuţiile.

Statele mai puţin dezvoltate, cum este şi România, vor resimţi cel mai tare reducerea acestor fonduri, după cum au conchis participanţii la o dezbatere pe tema bugetului multianual al Uniunii Europene, organizată la Bucureşti.

Problema e că România se va confrunta cu argumentul că nu prea a folosit banii puşi deja la dispoziţie - a avertizat consilierul prezidenţial Leonard Orban.

"Să ne aşteptăm ca să avem un buget post-2020 mai mic şi cu condiţionalităţi mai dure. Mă aştept să fim capabili să prezentăm, de exemplu, o listă de proiecte care au schimbat faţa României, o listă de proiecte care, într-adevăr, au adus plusvaloare. Este extrem de util să avem o asemenea listă, pentru că ne ajută foarte mult, pentru că, de multe ori, imaginea e că banii pe politica de coeziune se cheltuie fără o valoare importantă", a spus Orban.

Ministrul pentru afaceri europene, Ana Birchall, a declarat că în negocierile privind viitorul buget european, România va încerca măcar să menţină actualul nivel al fondurilor alocate politicii de coeziune.

"S-ar putea să existe voci care vor solicita modificarea filozofiei actuale a politicilor de coeziune, pledând pentru transformarea acesteia dintr-o politică pentru toate statele membre într-o politică dedicată doar regiunilor şi statelor cu decalaje de dezvoltare. O astfel de abordare contravine principiilor susţinute de România şi de restul statelor prietene ale coeziunii, care nu doresc transformarea politicii de coeziune într-o politică de caritate", a afirmat Birchall.

Ana Birchall a adăugat că România va susţine şi menţinerea granturilor din fonduri structurale.