Statul nu a reuşit să se reformeze în mod substanţial în aşa fel încât să furnizeze servicii publice de calitate şi să ofere o sustenabilitate a creşterii economice.

Asta reiese din ultimul raport realizat de Societatea Academică din România.

Documentul e structurat pe capitole şi scoate în evidenţă şi lipsa de încredere şi cooperare dintre cetăţeni, dar şi implicaţiile modificărilor aduse la legile justiţiei.

În acest an, România va trece pentru prima dată în istoria sa pragul de 10.000 de dolari venit pe cap de locuitor, promovând astfel în categoria ţărilor cu venituri medii, arată raportul Societăţii Academice din România.

Cu toate acestea, în ciuda celor 12 ani de prezenţă în Uniunea Europeană, persistă fenomenul de proastă guvernare, susţin autorii raportului, care arată că aderarea şi schimbările instituţionale nu au reuşit să diminueze decalajul de dezvoltare şi să aducă mult aşteptata prosperitate. Preşedintele Societăţii, Alina Mungiu-Pippidi, spunea că România este pe traiectoria bună, dar a atras atenţia şi asupra deficienţelor din anumite domenii.

Alina Mungiu-Pippidi: România a progresat în aceşti 12 ani, nu e vorba numai de bani. La bani, în mod clar, venitul s-a dublat, inegalitatea a crescut! Ce nu reuşim, unde nu ne valorificăm potenţialul nostru, este evident la capacitatea administrativă şi raportul nostru spune net că nu avem în acest moment din autorităţi publice decât 50% care pe faţă şi formal sunt în stare să respecte nişte minime criterii de compleanţă administrativă, da? Care, pe scurt, sunt în stare să completeze un raport de activitate şi să îl pună online.

Nu lipsesc din analiza acestui raport nici cele trei legi ale justiţiei. Aici, avertismentul este că dacă nu se va muta accentul pe prevenirea corupţiei, în loc de reprimarea ei, campania anticorupţie din România va eşua. De asemenea, există elemente de îngrijorare în ceea ce priveşte funcţia publică, pentru că ea se suprapune de cele mai multe ori cu cea politică.

Pe partea economică, raportul arată că 2017 a fost unul dintre cei mai haotici ani din punctul de vedere al reglementărilor fiscale, iar măsurile respective au produs incertitudine în mediul de afaceri.

Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, a atras atenţia că structura economică trebuie corectată, în caz contrar nu vom avea dezvoltare durabilă.

Cristian Pârvan: Creşterea economică se datorează exclusiv mediului privat. Sunt puţine, una, două, Legea prevenirii şi încă vreo două măsuri, impozitarea, care au favorizat mediul privat. În rest, toate măsurile, din păcate, au defavorizat mediul privat. Cu toate acestea, mediul privat e optimist şi mercantil, merge după profil, dacă merge după profil nu are cum să fie decât optimist.

Prezent la dezbateri, ministrul pentru mediul de afaceri, Radu Oprea, declara că o legiferare corespunzătoare poate duce la poveşti de succes în România.

Radu Oprea: Din păcate, şi spun lucrul acesta, în România am devenit noi mai complicaţi decât alte state europene, pentru că am uitat să legiferăm corect câteodată, în ideea în care luăm cazuri izolate, de foarte multe ori, legiferăm pentru ele şi uităm de cei peste aproape 90% dintre întreprinzători care se conformează voluntar şi care îşi plătesc taxele şi impozitele la zi, fără să fie obligaţi şi care au avut controale ale ANAF-ului şi care sunt şi astăzi în regulă şi care reprezintă povestea de succes.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, declara că sunt trei principii care ar fi trebuit să guverneze dezvoltarea economică a României, indiferent de culoarea politică, respectiv predictibilitatea, sustenabilitatea şi competitivitatea.

Ionel Dancă: În acest moment, România, în modelul său de dezvoltare economică destul de haotică, a ajuns în situaţia, probabil evident, neprogramată de a se afla în pragul unei crize a forţei de muncă. Am trecut de la o economie bazată pe costul ieftin al forţei de muncă şi am ajuns peste noapte fără, aproape, fără să ne dăm seama că nu mai avem forţă de muncă la nivelul cererii din piaţă.

Sindicatele au fost reprezentate de liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, care a susţinut că partenerii sociali trebuie să fie implicaţi mai mult atunci când se discută teme de interes major.

În opinia sa, în cei 12 ani de la aderare, România a evoluat, însă nu la nivelul aşteptărilor şi eforturilor cetăţenilor.