Legea Educaţiei Naţionale este pentru a treia oară în ultimele două luni în dezbaterea judecătorilor de la Curtea Constituţională.

Reprezentanţii Opoziţiei au contestat actul normativ invocând atât neconstituţionalitatea textelor din Legea educaţiei, cât şi modul de adoptare a legii.

Astfel, aceştia invocă mai multe articole din lege care ar încălca Constituţia, iar adoptarea acesteia se realizează cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern.

Este vorba de învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, autonomia universitară, precum şi modul de reglementare a patrimoniului unităţilor de învăţământ particular şi confesional, despre care semnatarii afirmă că ar institui o naţionalizare.

Sesizările au fost formulate, miercuri, pe de o parte de deputaţii PSD şi PNL, iar pe de altă parte, de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

În sesizare, deputaţii social democraţi şi liberali au invocat încălcarea dispoziţiilor articolului 1, alineatele 4 şi 5 din Constituţie, coroborate cu dispoziţiile articolului 61, alineat 1, şi ale articolului 114 din acelaşi act fundamental.

Ei afirmă că prin angarea răspunderii Guvernului a fost ocolită procedura de legiferare consacrată de Constituţie, în condiţiţiile în care un proiect similar se află în dezbatere la Senat.

Mai mult, semnatarii PSD şi PDL precizează că, urgenţa adoptării acestei legi nu există, în condiţiile în care ea se va aplica din următorul an şcolar.

"Nu există, prin urmare, nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivităţi parlamentare, cu referire la proiectul de lege în discuţie. (…) solicităm Curţii Constituţionale să constate că demersul Guvernului de a-şi angaja răspunderea pentru adoptarea aceleiaşi Legi a Educaţiei Naţionale este neconstituţional, deoarece Deciziile Curţii Constituţionale au putere obligatorie, inclusiv asupra Guvernului şi Parlamentului” se arată în sesizare.

Preşedintele Senatului acuză faptul că Legea educaţiei naţionale a fost considerată adoptată în pofida faptului că acest proiect de lege a fost restituit Guvernului pe data de 30 noiembrie, în urma deciziei Birourilor Permanente Reunite.

Se invocă şi decizia plenului reunit al celor două camere din 14 decembrie 2010, de a considera legea menţionată ca fiind adoptată prin procedura angajării răspunderii, argumentând că astfel legea se plasează în afara oricăror reguli procedurale constituţionale şi regulamentare, iar în mod special să află în afara regulilor constituţionale prevăzute în ceea ce priveşte angajarea răspunderii Guvernului.

De asemenea, şi preşedintele Senatului a contestat Legea educaţiei, motivând că procedura angajării răspunderii Guvernului prin care a fost adoptat actul normativ încalcă Constituiţia.

Anterior, Legea educaţiei a ajuns în dezbaterea Curţii întrucât a generat două conflicte între puterea Executivă şi cea Legislativă.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, consideră că tergiversarea punerii în aplicare a Legii educaţiei aparţine celor care nu vor să piardă "privilegii nelegitime".

"Această lege prevede în mod foarte clar care sunt modalităţile de promovare în cariera universitară, iar practica unor universităţi de a centar un întreg program de studii pe un singur profesor, de multe ori pensionar, trebuie să înceteze" afirma ministrul după şedinţa de guvern din 12 octombrie 2010.

O nouă viziune şcolară, un nou management

În opinia sa, legea pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, permite depolitizarea universităţilor şi asigură un management responsabil.

El preciza anterior că , Legea educaţiei are cel puţin două calităţi şi anume şi anume coerenţă şi continuitate.

Şi premierul Emil Boc susţinea în 12 octombrie 2010 că, Legea educaţiei este o lege extrem de importantă pentru modernizarea învăţământului românesc şi a sistemului educaţional în ansamblu.

El a mai spus că nu se mai poate invoca neconstituţionalitatea textelor întrucât proiectul s-a aflat în dezbatere publică.

Este vorba de sesizările depuse tot de Mircea Geoană, dar şi de premierul Emil Boc.

"Privilegii nelegitime"

Pe de altă parte, ministrul educaţiei consideră că tergiversarea punerii în aplicare a Legii aparţine celor care nu vor să piardă "privilegii nelegitime".

Daniel Funeriu a declarat duminică pentru Mediafax că, legea elimină conflictele de interese, nepotismul şi impostura din universităţi.