Magistraţii se vor pronunţa săptămâna viitoare asupra recursurilor la declanşarea insolvenţei Hidroelectrica, făcute de sindicate şi de unele dintre companiile care aveau contracte preferenţiale.

Administratorul judiciar al companiei, Remus Borza, spune că, dacă instanţa ar admite aceste solicitări, Hidroelectrica ar fi obligată să lucreze în continuare cu pierderi foarte mari.

Asta pentru că producţia proprie nu acoperă cantităţile din contractele respective şi compania ar fi nevoită să cumpere energie de pe piaţa liberă şi s-o livreze la preţuri speciale stabilite cu mult timp în urmă.

Hidroeletrica a intrat în insolvenţă la 20 iunie, după ce s-a constatat că a acumulat în şase ani datorii de 1 miliard de euro, iar potrivit prognozelor, va încheia anul acesta cu pierderi de peste 100 de milioane de euro.

Situaţia a fost cauzată de o serie de contracte păguboase care au obligat compania să livreze energie la un preţ foarte mic sau să facă investiţii scumpe, care nu au putut fi amortizate.

Administratorul judiciar Remus Borza spune că statul este unul dintre principalii clienţi care a contribuit la actuala situaţie de la Hidroelectrica, pentru că a negociat contracte de livrare a unei cantităţi de energie mai mare decât produce compania, aceasta fiind nevoită ulterior să cumpere diferenţa pentru a-şi putea onora obligaţiile.

Un alt factor care a contribuit la declanşarea insolvenţei îl reprezintă costurile salariale foarte mari şi supradimensionarea schemei de personal, în special neproductiv.

"În ultimii ani, schema de personal, mai ales pe palierul TESA, s-a supradimensionat. Aşa se face că astăzi ponderea personalului TESA înseamnă 39 % din totalul numărului de salariaţi. La Tg Jiu am constatat că TESA înseamnă chiar 46%. Probabil, până la sfârşitul lunii se vor da noile organigrame prin care încercăm să restrângem numărul de posturi pe partea de TESA", a spus Remus Borza.

Administratorul judiciar a vorbit din nou despre situaţia Hidroelectrica la Porţile de Fier 1, unde a fost reluată navigaţia prin ecluza românească, după un an de întrerupere pentru modernizări.

Retehnologizarea ecluzei de la Porţile de Fier 1 a costat în jur de 63 de milioane de euro.

Lucrările au început în vara anului trecut, fără ca statul să aloce jumătate din valoarea investiţiei, aşa cum se angajase iniţial.

Cu toate acestea, a precizat administratorul Hidroelectrica, cel mai probabil, Ministerul Economiei nu va fi acţionat în instanţă.

Este însă posibilă o compensare cu dividendele datorate de companie statului, a explicat Remus Borza.

Ecluza retehnologizată asigură circulaţia navelor pe Dunăre prin zona Porţile de Fier 1.

În acest scop a fost modernizat şi un turn de comandă pentru dirijarea vapoarelor.