Magistraţii Curţii Constituţionale au de analizat mai multe contestaţii depuse de opoziţie, referitoare la legile educaţiei, salarizării unitare şi, în premieră, la Legea bugetului de stat.


Prima contestaţie a fost depusă de parlamentari liberali care reclamă încălcarea Constituţiei în privinţa procedurii de legiferare, respectiv prin angajarea răspunderii Guvernului.


Angajarea a avut loc în data de 14 decembrie şi a fost urmată de o moţiune de cenzură intitulată "Legea privind salarizarea în anul 2011, ultima ţeapă trasă românilor de guvernul Băsescu-Udrea-Boc", moţiune de cenzură care ulterior a fost respinsă.


O altă problemă care aşteaptă rezolvarea Curţii priveşte educaţia, legea fiind contestată pentru a treia oară.


Curtea Constituţională este aşteaptată se se pronunţe pe trei sesizări formulate de grupurile PSD şi PNL, precum şi de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.


Atât liberalii, cât şi social-democraţii susţin că prin angajarea răspunderii, Guvernul a ocolit procedura de legiferare consacrată de Constituţie, în condiţiile în care un proiect similar se află în dezbatere la Senat.


În plus, ei invocă neconstituţionalitatea unor articole din lege referitoare la învăţământul în limbile minorităţilor sau la autonomia universitară.


Preşedintele Senatului invocă în sesizarea sa alte decizii ale Curţii, conform cărora Guvernul nu poate să folosească procedura angajării răspunderii.


Tot marţi este de aşteptat ca judecătorii Curţii să stabilească termene pentru alte sesizări formulate de opoziţie săptămâna trecută la Legea cadru a salarizării, contestată de PSD, şi la Ordonanţa de urgenţă privind contractele de credite, sesizare ce aparţine PNL.


Şi tot liberalii sunt cei care au contestat pentru prima dată la Curtea Constituţională în istoria post-decembristă, Legea bugetului de stat pe 2011.


Senatorii şi deputaţii vor fi nevoiţi să-şi scurteze vacanţa de iarnă şi să revină la Palatul Parlamentului, dacă magistraţii Curţii Constituţionale răspund pozitiv unora dintre aceste sesizări.


Tranşele de la FMI depind de deciziie Curţii Constituţionale

Deciziile Curţii Constituţionale pot afecta acordarea următoarelor tranşe din împrumuturile de la FMI şi de la Banca Mondială.


Guvernul a aprobat săptămâna trecută scrisoarea suplimentară de intenţie către FMI şi memorandumul suplimentar de înţelegere cu Comisia Europeană. Eliberarea sumelor respective este însă condiţionată de promulgarea Legii salarizării unitare şi de adoptarea bugetului de stat pe 2011.