Agenţia Reuters citează un oficial american, sub acoperirea anonimatului, potrivit căruia secretarul de stat Kerry a discutat la Londra cu reprezentanţi ai Germaniei, Franţei, Marii Britanii şi Italiei asupra unor viitoare posibile sancţiuni, care "vor acţiona chirurgical şi nu ca un baros" asupra celor mai importante sectoare ale economiei ruse.

Ar fi vorba de minerit, gaze, sectorul bancar, finanţe şi apărare.

Kerry a dat totodată asigurări că sancţiunile nu vor afecta economiile europene şi nici pe cea mondială.

Conducerea ucraineană, pe de altă parte, a acuzat Rusia că organizează chiar în ziua alegerilor, pe 25 mai, exerciţii militare.

În interviul acordat Agenţiei Bloomberg, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, aprecia că Ucraina se află în imposibilitatea unor alegeri prezidenţiale legitime, în condiţiile în care se afundă tot mai mult într-un război civil.

O nouă scrisoare a lui Putin

Preşedintele Vladimir Putin a trimis o nouă scrisoare, în care creşte presiunile asupra Ucrainei.

Este vorba de aceeaşi 18 şefi de stat, inclusiv al României, privind situaţia cu datoria ucraineană la gaze.

Putin readuce aminte că a propus atunci organizarea urgentă a unor consultări având ca scop convenirea unor măsuri privind stabilizarea economiei ucrainene şi asigurarea unei furnizări stabile de gaze în Ucraina, ca şi unui tranzit stabil către Uniunea Europeană prin Ucraina, transmite corespondentul RRA, Alexandr Beleavski.

Totuşi, din punctul de vedere al Rusiei, răspunsul Uniunii Europene a fost nesatisfăcător, a avut loc, spune Putin, doar o singură întâlnire, la nivel trilateral, Rusia - Ucraina - UE, la Varşovia, pe 2 mai, unde Rusia nu a primit propuneri concrete privind plata gazelor de către Ucraina şi siguranţa tranzitului.

Dimpotrivă, subliniază Putin, situaţia s-a înrăutăţit în această lună, Ucraina nu a plătit Gazprom-ului nimic pentru gazele livrate în luna aprilie, datoria totală crescând de la 2,2 la 3,5 miliarde de dolari, potrivit aprecierilor concernului rus, deşi, a accentuat liderul de la Kremlin, Kievul a primit recent 3,2 miliarde de dolari, în cadrul primei tranşe a împrumutului de la FMI.

Putin reaminteşte că, în conformitate cu prevederile contractuale, aşa cum se ştie, de ieri, Rusia a introdus plata în avans pentru Ucraina, astfel încât, a spus el, de la 1 iunie va livra numai cantitatea de gaze pe care Ucraina o va plăti înainte.

Putin a subliniat că este o decizie forţată, dar Rusia rămâne deschisă continuării consultărilor cu Uniunea Europeană şi Ucraina pentru acţiuni comune cu ţările europene în vederea normalizării situaţiei şi speră la rândul său ca şi Comisia Europeană să reacţioneze mai activ la dialogul privind elaborarea de soluţii echitabile şi concrete pentru stabilizarea economiei ucrainene.

Rusia "poate să revină la negocierea preţului gazelor"

Pe de altă parte, trebuie menţionat că ministrul rus al Energiei, ca şi, de altfel, premierul Medvedev, au dat de înţeles că Rusia poate să revină la negocierea preţului gazelor pentru Ucraina.

După cum se ştie, în trimestrul întâi preţul acesta a fost 268 de dolari, dar după anularea celor două reduceri masive acordate fostului regim de la Kiev, acest preţ a crescut la 486, dar Rusia este gata, a spus ministrul energiei, Alexandr Novac, să discute acest preţ, în condiţiile în care Ucraina va plăti măcar o parte din actuala sa datorie.

Ucraina, după cum se ştie, insistă ca preţul să revină la cel din trimestrul întâi de 268 de dolari, şi atunci, au declarat oficialii ucraineni, inclusiv primul ministru Arseni Iaţeniuk, Ucraiana va plăti toate gazele în termen de câteva zile.

Putin, cea mai mare cotă de încredere în Rusia

Potrivit unui sondaj dat publicităţii de Centrul independent Levada, dacă alegerile prezidenţiale ar avea loc în Rusia duminica următoare, Putin le-ar câştiga cu un rezultat de 81%.

Este cel mai mare rating electoral al lui Putin din momentul în care există asemenea studii - este vorba de o perioadă din anul anul 2008.

Următorul pe listă ar fi liderul comunist Ghennadi Ziuganov, cu doar 6%.

Motivele, în primul rând această creştere, această explozie a popularităţii, am putea spune, a lui Putin, sunt evident legate de alipirea Crimeii, precum şi de faptul că există o reacţie la presiunile occidentale asupra Rusiei şi, în aceste condiţii, afirmă autorii acestui studiu, este foarte puţin probabil ca în anul 2018, când va expira acest mandat al liderului rus, să apară un politician capabil să concureze cu Putin pentru funcţia de preşedinte, astfel încât este foarte posibil ca Vladimir Putin să concureze din nou.

El, ca de obicei, păstrează tăcerea asupra acestui subiect, spune că nimic nu este exclus.