Diseară ei se vor aduna în biserici la slujba numită Vigilia, adică privegherea pascală sau slujba Învierii Domnului, când vor primi vestea că Iisus Christos a înviat.

Anul acesta la catolici şi la protestanţi, Paştele cade cu cinci săptămâni mai devreme decât pentru ortodocşi, greco-catolici şi neoprotestanţi.

Realizatorul RRA, Remus Rădulescu explică de ce există o asemenea diferenţă.

Această mare diferenţă este cauzată de principiul de calculare a datei Paştelui.

Creştinătatea occidentală respectă calendarul îndreptat, iar răsăritenii pe cel rămas în urmă cu 13 zile.

Data Paştelui cade în prima duminică după luna plină ce apare după echinocţiul de primăvară.

Conform calendarului nou, echinocţiul a fost la 21 martie, luna plină la 23 martie, iar Paştele - duminică, 27 martie.

Dar, după calendarul vechi, neîndrepat, echinocţiul este mai târziu cu 13 zile, aşa că trebuie luată în calcul următoarea lună plină, din aprilie.

Aşa se face că Paştele în creştinătatea răsăriteană va fi la 1 mai.

Cu tot acest decalaj, sărbătoarea are aceeaşi semnificaţie pentru toţi creştinii, anume izbânda vieţii cu Dumnezeu în faţa morţii.

Vigilia Pascală de la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din Bucureşti va fi transmisă în direct la Radio România Actualităţi, la noapte, începând cu ora 23:30.