Din studiul realizat pe un eşantion de de aproape 40 de mii de gospodării, din ţările fostului bloc comunist - ţări aflate în tranziţie - reiese că partidele politice, parlamentul şi guvernul au credibilitatea cea mai redusă.


În general, încrederea românilor în instituţiile statului şi optimismul legat de viitor apar puternic erodate de criza economică.


De asemenea, aproape două treimi dintre familiile din România se declară afectate de criză şi patru din cinci cetăţeni se arată nemulţumiţi de viaţa lor actuală.


Scopul studiului a fost compararea evoluţiei opiniilor din ţările în tranziţie, un studiu similar fiind realizat în anul 2006.


Criza economică din ultimii doi ani a afectat semnificativ ţările în tranziţie, spune economistul-şef al BERD, Erik Berglöf.


"Se observă foarte clar că viaţa din ţările în tranziţie a fost mai afectată decât în ţările dezvoltate. Salariile au scăzut, mulţi şi-au pierdut locul de muncă şi oamenii au fost obligaţi să se adapteze. În general, şi-au redus cheltuielile cu mâncarea şi cu îngrijirea sănătăţii", a spus oficialul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.


Conform studiului, gradul de mulţumire în România este de 18%, nici măcar jumătate din media gradului de mulţumire a ţărilor în tranziţie.


În ţările dezvoltate din Europa Occidentală, gradul de mulţumire este de patru ori mai mare decât în România.


Peste 60% dintre familiile din România se declară ca afectate de criza economică, o proporţie dublă faţă de cea din din Europa de Vest.


În plus, dacă până acum românii erau printre cei mai optimişti europeni în ceea ce priveşte viitorul, nivelul de optimism s-a redus puternic de la declanşarea crizei economice.


"Această scădere a optimismului este realmente un semnal de îngrijorare, pentru că o groază de comportamente, inclusiv cele economice sunt structurate, funcţie nu de satisfacţie - ci de optimism, încât ăsta este un semnal de alarmă foarte serios", este de părere Dumitru Sandu, profesor de sociologie de la Universitatea Bucureşti.


Unul dintre efectele scăderii gradului de mulţumire şi a optimismului din România este reducerea încrederii în democraţie şi în economia de piaţă.


De asemenea, încrederea în diverse instituţii a scăzut foarte mult.


Nivelul de încredere în guvern şi parlament este de 7%, iar încrederea în partidele politice, conform studiului BERD, este de sub 5 procente.


Preşedinţia are un nivel de încredere ceva mai mare, de 14%, însă, în scădere semnificativă faţă de 2006, când avea un nivel de încredere de peste 40%.