Salariul minim al unui român este de aproximativ 160 de euro, faţă de Bulgaria cu 230 de euro, Grecia cu 600, Austria si Marea Britanie peste 900 de euro.

Cercetarea compară date de dinainte de izbucnirea crizei cu cifre mai recente şi arată că situaţia nu s-a schimbat prea mult în această perioadă, sărăcia fiind rezultatul performanţei economice scăzute a ţării noastre în ultimele două decenii şi al nivelului scăzut al protecţiei sociale.

Aşa se face că, spre exemplu, doar 60% din locuinţele din România sunt dotate cu baie şi toaletă, la sate procentul fiind de aproape 90%.

Una dintre problemele arătate de studiul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii este că, de la începutul crizei, guvernul a adoptat măsuri de austeritate fără a pune în practică şi măsuri pentru protecţia socială.

Acestea din urmă au rolul tocmai de a atenua efectele unor măsuri economice mai dure, susţine sociologul Codrin Scutaru.

"Creşterea salariului minim este sub nivelul Bulgariei, da, este undeva la 159 de euro. Pe de altă parte, ar mai fi toate măsurile care privesc grupurile vulneabile şi care au fost lăsate baltă, respectiv cele privind pensionarii, cele privind familiile monoparentale. Practic blamarea duce la o adâncire a blocajului între cei care au căzut sub pragul sărăciei", susţine Codrin Scutaru.

În situaţia în care se vorbeşte tot mai mult despre un al doilea val de criză, Codrin Scutaru spune că ne aflam într-o situaţie dificilă, mai ales din cauza lipsei măsurilor economice care ar putea pune România în avantaj.

"Impactul va fi dublu. Pe de o parte, va fi impactul crizei mondiale, pe de altă parte se agravează cu impactul crizei structurale pe care o traversează România, tocmai datorită lipsei acestor lucruri: blocajul dat de lipsa consensului pe asistenţa socială, lipsa alocării de fonduri pentru grupurile vulnerabile, incoerenţa programelor din fonduri europene care nu reuşesc întotdeauna să targeteze aceste grupuri", a adăugat Codrin Scutaru.

În ultima perioadă s-a vorbit tot mai mult despre Legea asistenţei sociale, proiect care trenează în Senat.

Părerile politicienilor sunt împărţite în această privinţă.

Dacă opoziţia spune că proiectul nu ar fi eficient, puterea susţine contrariul.

Preşedintele Comisiei pentru muncă din Senat, democrat liberalul Petru Başa, susţine că prin adoptarea proiectului se întregeşte cadrul asistenţei sociale din România.

"Această lege nu este mai mult decât o înşiruire de termeni şi termenii care se folosesc în legile următoare, capitolele din lege care vor cuprinde şi legile speciale care vor alcătui tot pachetul asistenţei sociale. După aceea, ele se vor defini clar şi fiecare lege specială va veni cu propunere legislativă pentru segmentul respectiv. Nu ştiu dacă ar putea îmbunătăţi gradul de prosperitate, ci ar reglementa mai bine acest aspect al asistenţei sociale care acum este puţin în haos", a amintit Petru Başa.

Fostul ministru liberal al muncii, Mariana Câmpeanu, susţine că proiectul Legii asistenţei sociale are ca bază de plecare reducerea ajutoarelor sociale.

În opinia sa, acest lucru ar putea conduce la creşterea sărăciei în România.

"Dacă tot timpul guvernul ne vorbeşte că suntem un stat asistenţial şi că se cheltuiesc foarte mulţi bani din buget pentru asistenţă socială şi că sarcina este aceea de a reduce aceste cheltuieli, nu ştiu cum acest lucru poate să afecteze gradul de sărăcie în sens pozitiv, ci din contră tot în sens negativ pentru că noi şi în ponderea cheltuielilor cu protecţia socială din buget, din PIB-ul României suntem tot pe ultimul loc", a comentat Mariana Câmpeanu.

Studiul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii arată că sărăcia este rezultatul performanţei economice scăzute a României în ultimele două decenii.