Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Serbia au atras atenţia, astăzi, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, că situaţia cu care se confruntă este deosebit de gravă, fiind supuşi unui proces continuu şi agresiv de asimilare.

Ei mai spus că fără sprijinul statului român, nu îşi vor mai putea păstra identitatea naţională.

O situaţie dramatică se înregistrează în Timoc, unde cei aproximativ 300.000 de români nu beneficiază de niciun drept fundamental - spune preşedintele Partidului Neamului Românesc din Timocul sârbesc, Predrag Balaşevici.

"Comunitatea romanilor din Serbia de Răsărit din Timoc se regăseşte într-o situaţie foarte gravă. Suntem o minoritate care nu are în limba română şcoală, avem mari probleme cu construirea bisericilor româneşti în Timoc, nu avem mas-media în limba română şi statul sârbu nu finanţează activităţile culturale ale românilor din Serbia. Având în vedere că nu avem dialog cu statul sârb, cu Belgradul, aşteptăm un ajutor mai concret din partea României, din partea instituţiilor româneşti care să ocupă de problematica românilor de pretutindeni. La ora actuală în Serbia suntem singura minoritate care nu avem drepturi elementare", a spus acesta.

La rândul său, preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Daniel Magdu, a vorbit despre situaţia comunităţii româneşti din Voivodina, recunoscută de statul sârb, dar care numără doar 30.000 de membri, care se confruntă cu serioase probleme de identitate.

"Românii din Voievodina se confruntă cu scăderea numărului de elevi care frecventează şcoli cu predare în limba română, pe lângă faptul că biologic disparem, disparem şi etnic din cauză că nu există o strategie coerentă şi sustenabilă a statului român fată de românii din Voievodina. Avem nevoie de presă liberă şi necenzurată, de asemenea încă nu este rezolvată problema cu retrocedarea bunurilor colective ale românilor din Serbia, care au fost confiscate după al doilea Război Mondial", a arătat Daniel Magdu.

La Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, va fi dezbătută şi situaţia foarte gravă a comunităţii româneşti din Ucraina - precizează corespondentul nostru Angela Bârsan.