La Bucureşti, Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că până în prezent s-au înregistrat doar 3.613 cereri de înscriere în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reşedinţă în străinătate.

Votul prin corespondenţă pare a nu fi foarte popular nici printre românii din Italia.

Dintr-o comunitate de peste 1.200.000 de români, doar 700 s-au înscris până la începutul lunii iulie în registrul electoral pentru alegerile parlamentare, pentru a vota prin corespondenţă, în vreme ce alţi 84 au cerut secţii de votare în localităţile de domiciliu, şi asta în ciuda tuturor întâlnirilor organizate în numeroase zone din peninsulă de reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente sau ai Ambasadei României la Roma sau ai consulatelor generale de la Torino, Milano, Trieste, Bologna şi Catania, cu reprezentanţii asociaţiilor de români.

Campania de informare continuă

Campania de informare continuă şi în prezent, după cum susţine Laviniu Enii de la Ambasada României la Roma, responsabil cu comunitatea de români din Italia.

"Şi noi suntem îngrijoraţi din cauza numărului mic de înscrişi în registrul electoral pentru votul prin corespondenţă. De aceea, în ultima perioadă mai ales, ambasada a intensificat campania de prezentare a noilor reglementări care privesc această nouă modalitate de vot. Practic, am început din primăvară printr-o serie de acţiuni de promovare, de mediatizare, prin intermediul site-ului ambasadei, paginii noastre de Facebook, dar în primul rând în contextul contactului direct cu comunitatea pe care am încercat să le avem nu numai în oraşele mari ale Italiei: Roma, Bologna, Florenţa, Milano, Torino, dar şi în zonele mai îndepărtate, acolo unde nu avem o prezenţă diplomatică, nu avem nici consulate generale şi unde contactul, să zicem, cu prezenţa românească oficială pe teritoriul Italiei este mai dificil pentru românii noştri. Eu am fost în zone mai izolate din Sardinia, din Sicilia. Am fost în Reggio Calabria, în Puglia, unde am încercat să-i motivăm pe liderii principalelor asociaţii şi organizaţii româneşti din respectivele regiuni să ne ajute în promovarea noilor reglementări", a spus Laviniu Enii.

Numărul celor înscriși în Registrul electoral, sub așteptări

Dezamăgiţi de interesul redus al conaţionalilor din Italia sunt şi reprezentanţii asociaţiilor de români.

"Mă numesc Mioara Moraru şi sunt vicepreşedintele Asociaţiei Propatria de la Roma. Trăiesc în Italia de mai bine de 17 ani. Vom opta pentru votul prin corespondenţă, în primul rând pentru că este mult mai comod şi pentru că vom reuşi să evităm aceste cozi care se formează de regulă cu ocazia acestor evenimente.
Arina Chiriac: Mă numesc Arina Chiriac, sunt avocat şi locuiesc de 13 ani în Italia, mai precis în oraşul Salerno. Din păcate, în momentul de faţă numărul de înscrişi este sub aşteptările noastre, probabil din cauza faptului că mulţi şi-au pierdut încrederea în autorităţile de la Bucureşti sau probabil că mulţi nu au acces la internet", a susținut Mioara Moraru.

Alţi români care au candidat la alegerile administrative italiene refuză să voteze la cele din România.

"Mă numesc Sorin Nedea, locuiesc în Bologna. Anul acesta, în luna iunie, am candidat la un post de consilier comunal la alegerile locale din Bologna. Aş vrea să precizez că nu voi vota la alegerile parlamentare din România, din luna noiembrie. Am decis să nu votez, deoarece am remarcat că autorităţile române, şi mă refer la guvern şi la parlament, nu au sprijinit în nici un mod candidaţii români din Italia în luna iunie a acestui an", a spus Sorin Nedea.