Românii cheltuie peste 40% din venit doar pe mâncare
Cheltuieli pentru educaţie în România: 0,7% din venituri. Venitul mediu pe persoană depăşeşte cu puţin 800 de lei pe lună, se precizează într-un document realiza de Institutul Național de Statistică.
Articol de Sergiu Şteţ, 04 Iulie 2011, 17:21
Ancheta realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru primele trei luni ale acestui an, arată că aproape 90% din cheltuieli se îndreaptă spre : mâncare, plata serviciilor precum telefonie, curent sau canalizare, plus taxele sau impozitel
De asemenea, datele INS indică faptul că, în medie un sfert din toalul veniturilor lunare ale unei familii îl reprezintă ajutoarele sociale.
Ponderea este mai mică doar la salariaţi, aproximativ 6%.
O categorie surprinzătoare o reprezintă şomerii. În cazul acestora, banii de şomaj sunt doar un sfert din venitul lunar realizat. Directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea.
”E firesc să fie aşa, pentru că ajutorul de şomaj este foarte mic şi se dă, oricum, numai 12 luni. Dar asta înseamnă că omul respectiv nu are niciun stimulent de a reintra in câmpul muncii formale, pentru că el, incă din perioada de şomaj, este probabil intr-o formă de angajare informală, din moment ce marea majoritate a veniturilor lui provin din alte surse decât din ajutorul de şomaj. Chiar şi la pensionari, pensia reprezintă doar jumătate din venituri, ceea ce ne arată, de fapt, că pensia nu este suficientă, este munca mică raportată la necesarul de consum”, a explicat Liviu Voinea.
Veniturile lunare medii diferă mult faţă de salariul mediu, pentru că în calcul sunt luate, prin metode statistice, toate persoanele din România, nu doar cei care au oficial un loc de muncă.
Conform datelor publicate de INS, o persoană alocă în medie 5% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, 4% pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, 7% pentru ţigari şi băuturi alcoolice, aproape 20 de procente din totalul cheltuielilor sunt pentru apă, curent, gaze, cărbuni sau lemne, iar peste 40% din cheltuieli sunt alocate mâncării și băuturilor nealcoolice.
Ponderea de peste 40% din totalul cheltuielilor, ce revine bunurilor alimentare în ancheta INS, diferă semnificativ faţa de ponderea aceleiaşi categorii de bunuri luată în calcul de INS la stabilirea ratei inflaţiei.
Ponderea alimentelor la calculul inflaţiei este de aproximativ o treime, ceea ce duce la un impact mai mic a scumpirii acestor categorii de bunuri asupra ratei inflaţiei
