Mugur Isărescu a afirmat, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi, că Banca Centrală trebuie să spună, adevărul despre situaţia financiară a ţării, iar ajustarea este inevitabilă, însă maniera în care se face depinde doar de guvern, de cei care au fost aleşi şi cei care discută cu populaţia.

Pentru guvernatorul BNR, stabilitatea financiarã este ca şi sãnãtatea.

"Îţi dai seama cât de importantã este, atunci când, nu mai este, când din "n" motive, inclusiv excese, ai pierdut-o şi pe urmã te apucã regretele, nu mai ai stabilitate financiarã “ a declarat, vineri, într-un interviu la Radio România Actualităţi, Mugur Isărescu.



Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că maniera în care se fac ajustările este o chestiune pur politică, iar BNR nu are nici instrumentele şi nici mandatul de a se amesteca într-o asemenea chestiune.

Lecţia economiilor


În opinia sa, una dintre lecţiile pe care autorităţile trebuie să le înveţe este aceea de a face economii chiar şi în perioadele de avânt economic şi nu de a lăsa "note de plată" guvernării viitoare.


"La noi se judecã altfel. Lasã, guvernarea urmãtoare eventual sã plãteascã notele de platã pe care le-am fãcut eu" a mai spus guvernatorul.

Mugur Isărescu a declarat că ajustarea este dificilă, însă este necesară, inevitabilă.

El a adăugat că, pot fi discutate doar variantele în care ea se face.

În acest context, Mugur Isărescu i-a criticat pe cei care declară că ajustarea putea fi evitată, pe care creează populaţiei iluzii.


"Sunt chiar foarte contrariat că, economişti cu greutate în România, vântură acum ideea deprecierii cursului ca o soluţie. Eu nu spun că leul trebuie să rămână aici, nu fac niciun fel de comentariu,(...) dar a spune că noi putem să ieşim din această situaţie dificilă fără reforme structurale, adică fără a încuraja din nou - o spun ca un laitmotiv, ca să se priceapă - munca, spiritul antreprenorial, inovaţia, economisirea, investiţiile, eu cred că este o greşeală, pentru că creăm populaţiei o altă iluzie".

"Nu sprijinim niciun fel de guvern"


Întrebat dacă o eventuală schimbare a actualului guvern, în următoarele patru luni, ar afecta indicatorii macroeconomici, guvernatorul a declarat că, BNR sprijină un program, care este inevitabil din punct de vedere al ajustãrii, şi nu guverne.


"Nu sprijinim nici un fel de guvern, pentru cã nu avem voie sã facem politicã, sprijinim un program care este inevitabil din punct de vedere al ajustãrii, se pot gãsi variante în ceea ce priveşte maniera, instrumentele folosite pentru ajustare".


Guvernatorul BNR a afirmat că există o revitalizare a mesajului inflaţionist, pe care l-a caracterizat drept destul de confuz legat de criza din România.


El nu a negat că, partenerii externi i-au adresat întrebări şi mesaje destul de "tăioase“, de genul : Ce se întâmplă în România? Este situaţia atât de gravă precum o primim pe diverse canale?”


Mugur Isărescu crede că, România este o ţară care produce "zgomot" şi nu de puţine ori mesajele care sunt transmise în exterior crează neîncredere, mai mult discursul public nu este înţeles de nimeni.


Mai multă seriozitate în atragererea banilor


Ori pentru ca banii să vină în România, trebuie să existe mai multă seriozitate în abordarea problemelor economiei de piaţă, a problemelor financiare, decât se dovedeşte în prezent a mai spus guvernatorul BNR.


“Cu mult mai multă seriozitate decât dovedim. Cel puţin în discurs. De multe ori facem lucrurile bine, dar discutăm aiurea “ a mai spus Mugur Isărescu.


Soluţia pentru a trăi mai bine, constă, în opinia guvernatorului, în creşterea productivităţii în mod eficient.


“Să ne crească productivitatea, să avem mai mult inovaţie, să dovedim în mai mare măsură spirit antreprenorial, să fim mai coerenţi în politicile noastre şi să investim mai mult.


Mugur Isărescu a mai spus că, odată cu creşterea productivităţii trebuie să existe o distribuţie a acestor venituri.


În acest context, guvernatorul BNR, a spus că, păturile defavorizate, cei în vârstă în mod special trebuie protejaţi, dar nu se poate distribui mai mult decât se produce.

“Am acumulat o datorie publică care (...) a ajuns la 30%. Avem şi datorie privată, populaţia s-a îndatorat. Banii trebuie daţi înapoi “


Mugur Isărescu a explicat că, în 2007-2008, economia românească a beneficiat de mari intrări de capitaluri şi de mari împrumuturi private, sub formă investiţii directe, investiţii de portofoliu sau bani de la băncile-mamă către băncile-fiică din România.


Aceasta a generat un consum cu mult dincolo de producţie, fapt reflectat în deficitul extern, care a ajuns chiar la 14% din PIB, cca. 19 miliarde de euro. El a adăugat că aceste sume au alimentat în 2008 această creştere economică, iar veniturile bugetare au crescut foarte mult.


În condiţiile crizei internaţionale, a mai spus Mugur Isărescu, aceste capitaluri nu s-au diminuat, însă economia se obişnuise cu această sursă de dezvoltare, care de la 19 miliarde a atins nivelul de 5-6 miliarde.


“Economia s-a acomodat greu, şi cel mai greu s-a acomodat bugetul, pentru că bugetul a fost construit şi s-au pus acolo cheltuieli relativ rigide pe baza unor venituri care nu se mai realizează. Şi vedeţi cât de greu este să faci ajustarea, să revii, după ce ai dat majorări nesustenabile - le spunem noi - de salarii, de pensii, să iei banii înapoi şi să spui: Ştiţi, s-a dat prea mult".


Faptul că leul este stabil, nu reflectă, a mai spus Mugur Isărescu, niciun artificiu al BNR, ci doar o anumită stabilitate în relaţia externă, valutară a României, a faptului că s-a făcut o corecţie de la 12% dficit extern la 5%, o corecţie de 7%.


"Adică cât un an de creştere economică mare sau doi ani de creştere economică (...).Deci, mesajul că, stabilitatea leului reflectă faptul că, economia este într-o direcţie bună după o corecţie dureroasă, pe care o spunem clar - dureroasă pentru populaţie, pentru întreprinderi, pentru bugetul statului -, este un mesaj de încredere " a mai spus guvernatorul.


El a apreciat că în lipsa unui acord cu FMI-ul şi a unei finanţări externe ajustarea în loc să se facă de la 12% la 5% se făcea de la 12% la 0%.


Populaţia o va duce mai bine în 2012


Mugur Isărescu a mai spus că că 2011 se va înregistra o creştere economică, însă, probabil, creşterea nivelului de trai se va simţi de către populaţie abia în 2012.


"Noi prognozăm pentru la anul o creştere economică în jur de 1,5%, poate chiar mai mult. Nu va fi însă suficientă, pentru ca ea să se simtă în buzunarele oamenilor, ca un sentiment general (...).După reluarea creşterii economice, mai este nevoie de un an, un an şi jumătate până când populaţia percepe îmbunătăţirea. Probabil că acest lucru se va simţi şi în România, de aia v-am spus 2012” a explicat Mugur Isărescu.

Cât priveşte trecerea României la moneda euro, guvernatorul crede că aceasta se va întâmpla peste patru ani.

"Noi am pãstrat anul 2015, dar esenţial aici va fi maniera în care vom arãtat cã putem sã facem aceastã consolidare fiscalã " a mai spus Mugur Isărescu.