România a încheiat negocierile cu Comisia Europeană asupra revizuirii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar acum este inclusă şi o finanţare suplimentare de 1,4 miliarde de euro pe capitolul REPowerEU, parte integrantă din noul PNRR, a anunţat ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu.

La începutul lunii decembrie, miniştrii europeni de finanţe urmează să aprobe noile planuri şi din acel moment, România va avea la dispoziţie 9,11 miliarde de euro în cadrul PNRR.

Începând din 2024, jumătate din acei bani, cel puţin, vor fi cheltuiţi, a estimat ministrul Câciu după şedinţa de Guvern de astăzi.

9,11 miliarde de euro are România la dispoziţie din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, spunea ministrul investiţiilor, Adrian Câciu, care a explicat că până în acest moment, din această sumă, aproape un miliard euro au fost cheltuiţi, iar restul banilor se află în conturi şi vor fi cheltuiţi în următorii doi ani.

În ceea ce priveşte îndeplinirea celor 79 de jaloane în investiţii şi reforme, ministrul Adrian Câciu susţine că suntem la zi, urmând să fie depusă şi cererea de plată numărul trei, iar pe această cerere de plată mai sunt de clarificat doar trei ţinte cu Comisia Europeană.

"Există încă această diferenţă, dar ea, începând cu 2024, unde eu estimez că jumătate din acei bani, cel puţin, vor fi cheltuiţi, 2024 şi 2025 vor fi anii în care se cheltuie foarte mulţi bani din cei pe care îi avem deja la dispoziţie. Valoarea contractelor este de 30 de miliarde de euro, dar a durat să faci contracte, licitaţii pe anumite apeluri, să deschizi apeluri şi atunci, de aceea există această diferenţă între ceea ce ai primit şi ceea ce ai cheltuit", a spus Adrian Câciu.

O altă prioritate a Guvernului o reprezintă creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

Ministrul investiţiilor a explicat că România are deja rambursate 85% din fondurile alocate şi mai sunt spre decontare la Comisia Europeană încă două miliarde de euro.

În ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, unul dintre cele mai importante instrumente, şi nu numai, apreciază ministrul Adrian Câciu, este digitalizarea, dar şi deplasarea în teren a echipelor antifraudă şi de inspecţie fiscală.

În opinia sa, o evaziune de 10 procente din produsul intern brut sau un decalaj de 35% la TVA sunt de neacceptat.

Şi premierul Marcel Ciolacu spunea că instituţiile statului au început să îşi facă treaba în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, iar ANAF a ajuns în luna octombrie la încasări record de 40 de miliarde de lei.

"A elimina evazioniştii care fură zeci de miliarde de lei anual este cheia pentru a obţine fondurile necesare şi pentru creşterile de pensii, şi pentru educaţie, şi pentru sănătate. Am spus foarte clar: anul viitor nu vor fi taxe noi. Vreau un singur lucru în schimb: vreau să-şi plătească taxele şi cei care nu plăteau până acum, cei care fraudau statul român", a subliniat Marcel Ciolacu.

Se prelungește valabilitatea voucherelor pentru energie

Executivul a prelungit şi valabilitatea voucherelor pentru energie până la finalul lunii martie şi tot anul viitor vor mai continua, spunea ministrul Adrian Câciu, programul privind voucherele pentru alimente, dar şi programul privind pachetele alimentare pentru persoanele vulnerabile.

"Anul viitor, din programele, să spun aşa, de tip social sau cu impact social pe care le avem, cu siguranţă va continua programul privind voucherele de alimente, cel de 250 lei, cu aceeaşi periodicitate, la două luni acordate şi va continua şi programul privind pachetele alimentare pentru persoanele vulnerabile", a susținut Adrian Câciu. (RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - 16 noiembrie).