Administraţia românească trebuie să înceapă pregătirile pentru anul 2019, când România va avea preşedinţia UE, spune ministrul economiei, Varujan Vosganian, iar primul pas va fi elaborarea unui plan de acţiuni pentru industria siderurgică.

Acesta va fi prezentat în iunie miniştrilor industriei din UE, apoi transmis Comisiei Europene.

De ce se porneşte cu industria siderurgică? Pentru că în UE se produc 177 de milioane de tone de oţel, iar în România se produceau, în 2008, cinci milioane de tone, iar în prezent doar 3 milioane.

În domeniul siderurgic, în UE, sunt 150.000 de salariaţi, iar în România aproximativ 20.000.

România ar trebui să înceapă încă de acum pregătirile pentru anul 2019, când va prelua preşedinţia UE - consideră ministrul economiei, Varujan Vosganian.

"Miniştrii noştri vor conduce Consiliul de Specializare, ECOFIN, Consiliul Miniştrilor de Finanţe, Consiliul pentru Energie, Consiliul pentru Industrie, Consiliul pentru Competitivitate. Va trebui să avem departamente specializate, care să facă evaluări şi să elaboreze documente de nivel european. Va trebui ca România, înaintea preluării mandatului, să prezinte o platformă privind priorităţile preşedinţiei României", a spus Varujan Vosganian.

La nivelul ministerelor ar trebui construite departamente pentru strategii europene.

Plan de acţiune pentru industria siderurgică

Este nevoie, de asemenea, de continuarea proceselor de debirocratizare şi luptă împotriva corupţiei, dar şi de profesionalizarea administraţiei, inclusiv în sensul asumării răspunderii pentru deciziile luate, mai spune ministrul economiei.

Varujan Vosganian adaugă că ţara noastră va trebui să-şi demonstreze statutul de stat membru al UE şi în domeniul viziunii, deciziei, expertizei guvernamentale şi al implicării la nivelul marilor politici publice.

Tocmai în această din urmă direcţie, România, alături de alte ţări producătoare de oţel din Europa, va elabora un plan de acţiune pentru sprijinirea industriei siderurgice, document ce va fi prezentat miniştrilor responsabili cu industria din UE în luna iunie.

"Măsurile necesare pentru stimularea industriei siderurgice necesită în plan european un consens, pentru că o parte dintre ele se referă la soluţii pe care România nu le poate lua de una singură. E vorba de regimul vamal, de pildă. E vorba de anumite măsuri fiscale, şi noi am pus, la propunerea noastră, a ţărilor producătoare, în document o măsură, care mie mi se pare de mare importanţă, şi care se referă la îngheţarea regimului fiscal, adică la asumarea din partea tuturor statelor că nu vor lua măsuri de natură fiscală, ce să ducă la creşterea impozitării pentru industrie, din ţările lor, cu trimitere directă la industria siderurgică", a punctat Varujan Vosganian.

Planul pentru industria siderurgică ar urma să reprezinte un prim pas în direcţia unei politici industriale comune la nivelul UE.

Guvernul are în vedere o serie de reglementări pe care le va negocia cu producătorii de aluminiu, oţel sau produse chimice pentru a le reduce acestora costurile legate de plata energiei consumate, mai spune Varujan Vosganian.

În schimbul acestor facilităţi se aşteaptă din partea companiilor din industrie investiţii suplimentare substanţiale în România.