Ţara noastră înregistrează un punctaj de 3,6 pe o scară de la 0 la 10, unde 0 este considerat nivelul maxim de percepţie a corupţiei, conform unui comunicat al organizaţiei Transparency International, publicat joi.

Doar Bulgaria, cu 3,3 şi Grecia, cu 3,4, ne depăşesc la acest fenomen.

România ocupă locul 25 între cele 27 de state ale Uniunii Europene, fiind urmată doar de Grecia (3,4) şi de Bulgaria (3,3), ţări în care nemulţumirea cetăţenilor a degenerat în violenţe.

''Din păcate, situaţia corupţiei din România, semnalată permanent de presă, monitorizată de Comisia Europeană şi suportată de cetăţeni, a depăşit de mult nivelul îngrijorător şi a devenit alarmantă. În absenţa unei schimbări imediate de atitudine din partea decidenţilor politici, toţi ceilalţi actori, oricât ar încerca să fie de activi, rămân martorii şi victimele flagelului modern reprezentat de corupţie, prin care reprezentanţi aleşi democratic pot să ruineze o naţiune liberă şi posibil prosperă'', se arată în comunicat.

Transparency International România solicită Guvernului să adopte cât mai rapid Strategia Naţională Anticorupţie şi să depună toate eforturile necesare pentru a asigura funcţionalitatea mecanismelor de punere în aplicare şi monitorizare.

Organizaţia solicită tuturor partidelor parlamentare şi nu numai, să dea dovadă de maturitate politică şi să ofere sprijin în aplicarea Strategiei.

''Nu în ultimul rând, facem apel la cetăţenii României să refuze să mai fie părtaşi la corupţie şi sărăcie, să refuze să plătească orice fel de sume de facilitare, să se opună oricărei forme de mită, nepotism, trafic de influenţă sau conflict de interese şi să ia atitudine ori de câte ori sunt puşi în faţa unor astfel de situaţii'', se menţionează în comunicat.

Indicele de percepţie al corupţiei clasează 183 de ţări şi teritorii de la 0 (foarte corupt) la 10 (foarte curat), bazându-se pe nivelul perceput al corupţiei din sectorul public. Pentru realizarea sa se utilizează date din 17 studii care iau în considerare factori cum ar fi aplicarea legilor anticorupţie, accesul la informaţii şi conflictele de interese.

Ţara care este percepută ca fiind cel mai puţin coruptă din lume este Noua Zeelandă, cu un indice de 9,5, urmată de Danemarca cu 9,4 , Finlanda cu 9,4 şi Suedia cu 9,2.

La polul opus, ţările cu cel mai scăzut indice de percepţie al corupţiei şi implicit cu cel mai ridicat nivel al corupţiei sunt Somalia şi Coreea de Nord, care înregistrează scorul de 1,0.

Printre ţările cu cel mai ridicat nivel de corupţie se mai află Birmania şi Afganistan, cu scorul de 1,5 şi Uzbekistan - cu 1,6.

Majoritatea ţărilor Primăverii Arabe îşi au locul în jumătatea inferioară a clasamentului, cu un punctaj mai mic de 4.

Înainte de Primăvara Arabă, un raport Transparency International cu privire la regiune a avertizat că nepotismul, mita şi patronajul sunt atât de profund întipărite în viaţa de zi cu zi, încât legile anticorupţie aflate în vigoare au avut un impact mic.

''Ţările din zona euro care suferă din cauza crizei datoriilor, parţial din cauza eşecului autorităţilor publice de a contracara luarea de mită şi evaziunea fiscală, care sunt factori cheie ai crizei datoriilor, se numără printre ţările cu punctajele cele mai mici din UE'', se mai spune în comunicatul Transparency International.