Termenul dat României de CEDO pentru a modifica legislaţia privind restituirea proprietăţilor naţionalizate expiră în luna iulie.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg hotărâse folosirea procedurii hotărârilor pilot în privinţa României, în cauzele referitoare la imobilele naţionalizate în timpul regimului comunist, datorită absenţei unui mecanism de retrocedare sau compensare.

Ministrul justiţiei, Titus Corlăţean, și co-agentul Guvernului României la CEDO, Irina Cambrea, efectuează o vizită de lucru la Strasbourg, în vederea discutării unor probleme de actualitate vizând situaţia României la CEDO.

Potrivit comunicatului de presă transmis de către minister, delegaţia română s-a întâlnit, vineri, cu preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, Nicolas Bratza, precum şi cu vicepreşedintele Curţii, Josep Casadevall.

Corlățean a reafirmat angajamentul Guvernului de a respecta deciziile CEDO

Ministrul justiției a precizat importanţa deosebită pe care Curtea de la Strasbourg o are pentru România şi a pus în evidenţă progresele pe care statul român le-a făcut de-a lungul timpului datorită hotărârilor Curţii.

Titus Corlățean a reafirmat angajamentul politic ferm al noului Guvern al României pentru executarea hotărârilor CEDO, precum şi determinarea de a rămâne un partener constant şi serios al Curţii în vederea soluţionării cauzelor aflate pe rolul său.

Bratza: România este un partener care a demonstrat seriozitate

În comunicatul Ministerului Justiței se mai precizează că preşedintele CEDO, Nicolas Bratza, s-a declarat conștient de problemele cu care se confruntă în prezent societatea românească.

Totodată, Nicolas Bratza a arătat că, în opinia sa, România este un partener care a demonstrat seriozitate în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de reformă, în spiritul Convenţiei.

În cadrul discuţiilor au fost abordate chestiuni legate de reforma CEDO şi s-a făcut o trecere în revistă a problematicii cererilor româneşti pe rolul Curţii.

Principalele categorii de plângeri îndreptate împotriva României

Potrivit comunicatului, acestea au ca obiect condiţiile de detenţie din penitenciare, durata nerezonabilă a procedurilor, neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, problema practicii neunitare a jurisprudenţei naţionale.

Ministrul justiției, Titus Corlățean, a subliniat, în context, că intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă, precum şi a codurilor penal şi, in perspectiva, de procedură penală va ameliora în mod semnificativ problemele ridicate în acest gen de cauze.

În legătură cu punerea în executare a hotărârii pilot privind retrocedarea proprietăţilor ministrul a subliniat voinţa politică a Guvernului de a rezolva problematica respectivă, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO, ţinând seama de necesitatea de a asigura un just echilibru între interesele particulare şi interesul general al societăţii.

"Ministrul Justiţiei a arătat că, având în vedere caracterul complex şi sensibil al acestei chestiuni, continuarea dezbaterii publice a soluţiilor legislative este necesară în scopul obţinerii unei susţineri mai largi a societăţii româneşti şi a clasei politice, care să ofere stabilitatea şi predictibilitatea noii legislaţii şi a aplicării sale în perspectivă. În acest sens, a susţinut solicitarea Guvernului de a se acorda o prelungire de nouă luni a termenului acordat de Curte pentru executarea hotărârii pilot", se arată în comunicatul Ministerului Justiției.

Potrivit comunicatului, cele două părți au agreat faptul că, pentru executarea hotărârilor CEDO, este esenţială continuarea şi intensificarea dialogului şi parteneriatului existent între autorităţile naţionale şi instanţa de la Strasbourg.

Reamintim că și Guvernul Ungureabu a solicitat Curţii Europene pentru Drepturile Omului prelungirea termenului de elaborare a noii legi privind proprietăţile naţionalizate.