Cristian Diaconescu a afirmat, joi, după reuniunea ministerială a Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles că analiza privind participarea României la instrucţia forţelor de securitate afgane după 2014 trebuie să ţină seama de contribuţia substanţială pe care ţara noastră a adus-o deja în Afganistan.

''Analizăm cu disponibilitate angajarea noastră într-o contribuţie pentru forţele de securitate afgane (după 2014 - n.red.), dar vreau să vă spun (...) că această analiză trebuie să ţină seama (...) de contribuţia pe care România deja a adus-o în Afganistan. Evident că, atunci când se va analiza o posibilă contribuţie financiară, pe care nu o excludem, vor trebui avute în vedere toate aceste criterii şi mai ales angajamentele după 2014 , pentru că şi atunci se va pune problema unei participări'', a spus şeful diplomaţiei române.

Ministrul român a amintit că România va rămâne, până la jumătatea anului 2013, în Afganistan, apoi va începe retragerea trupelor în paralel cu preluarea atribuţiilor de securitate de către forţele afgane, conform mandatului de la Summitul de la Lisabona din noiembrie 2010.

''După 2014, în baza dialogului şi a solicitărilor pe care probabil partenerii noştri NATO ni le vor face, vom analiza şi posibilitatea participării la alte proiecte - pregătire, exerciţii, antrenament, construcţie instituţională şi democratică în Afganistan - pe care le considerăm extrem de importante pentru pacea şi stabilitatea la nivel global'', a mai spus ministrul român de externe.

În cadrul reuniunilor de la Bruxelles, şeful diplomaţiei române a reafirmat sprijinul pentru derularea procesului de tranziţie din Afganistan, care se va încheia în 2014, precum şi pentru transferul responsabilităţilor pe linie de securitate către autorităţile afgane.

"Tema scutului antirachetă trebuie depolitizată"

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei române a spus că tema scutului antirachetă trebuie să fie depolitizată în discuţiile dintre NATO şi Rusia.

"Dintr-o evaluare preliminară rezultă că interesele comune ale NATO şi Rusiei sunt mult mai importante decât punctele de divergenţă. În opinia României, tema scutului antirachetă trebuie să fie depolitizată, iar dialogul trebuie să fie principalul argument pentru înlăturarea diferenţelor de abordare sau de percepţie. Într-un spirit de cooperare, pe care noi l-am afirmat în diferite ocazii, noi avem toată disponibilitatea pentru un astfel de dialog, pentru ca eventualele preocupări de securitate ale unor state din afara zonei NATO să fie eliminate", a afirmat Diaconescu.

Contribuţia importantă a României este aceea că în proiectul de decizie de la aummitul de la Chicago, din luna mai, va fi inclus conceptul extins privind apărarea antirachetă în cadrul mai larg defensiv şi de descurajare al mandatului NATO.

"Astfel, la Chicago va fi posibil ca şefii de stat şi de guvern să poată omologa un al treilea sistem defensiv şi de descurajare, ca atribut fundamental al Alianţei, alături de sistemul armamentelor convenţionale şi de cel nuclear", a subliniat ministrul român de externe.

El a afirmat, de asemenea, că România sprijină declararea, la summit-ul de la Chicago, a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă.