Peste 120 de şefi de state şi guverne au adoptat, în cadrul segmentului la nivel înalt al Conferinţei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow, Declaraţia liderilor pentru păduri şi utilizarea durabilă a terenurilor.

De asemenea, aproape 90 de ţări s-au alăturat eforturilor depuse de Statele Unite şi UE pentru reducerea emisiilor de metan, un gaz care generează un puternic efect de seră cu 30% până în 2030, în raport cu nivelurile globale din 2020, în cadrul unui pact care vizează una dintre cauzele principale ale schimbărilor climatice.

Nu toate rezultatele sunt perfecte aici, printre semnatarii pactului apare acum Brazilia, care se numără printre primii cinci poluatori cu acest gaz în lume, dar nu vedem semnăturile a trei poluatori de China, Rusia şi India.

În seara aceasta putem spune că România va fi prima ţară din UE unde SUA implementează tehnologia reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni.

Președintele României, Klaus Iohannis, și reprezentantul special al președintelui SUA pentru climă, John Kerry, au stabilit, la summitul pentru climă din Scoția, ca România să includă în sistemul național de producere a energiei până în 2028 așa-numitele reactoare modulare mici, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil.

Președintele Klaus Iohannis a explicat că, având în vedere avantajele generate de lanțurile valorice care se vor crea în jurul acestei tehnologii, România dorește să participe la producerea avansată de reactoare modulare mici în regiune, dar și la pregătirea resurselor umane și susținerea funcționării acestei noi tehnologii în alte țări, în condiţiile în care tehnologia aceasta are dimensiuni adecvate şi flexibilitate.

Un comunicat al Casei Albe arată că această colaborare româno-americană va aduce şi 6.000 de locuri de muncă în România şi SUA, într-o primă fază, dar e anticipat un număr de 30.000 de locuri de muncă pe măsură ce proiectul va fi dezvoltat.

Președintele Klaus Iohannis a explicat că acest tip de colaborare extinsă cu Statele Unite, adică dezvoltare de tehnologii, producție, servicii de suport pentru operare, trebuie extins și în alte domenii, în special în energia regenerabilă și mobilitatea verde.

Klaus Iohannis și John Kerry au stabilit și o consolidare a cooperării bilaterale în ce privește stocarea energiei și electrificarea transporturilor.

Şeful statului a menţionat că România este interesată ca în parteneriat cu SUA să se implice în dezvoltarea şi fabricarea de bunuri şi servicii verzi şi să genereze noi locuri de muncă. Washingtonul vede în tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici o soluție la decarbonizare și pentru un viitor cu zero emisii.

Opinia e împărtășită de România, care produce electricitate din surse considerate regenerabile la nivel european, dar şi prin centale nucleare, cu o reţea pe care vrea să o extindă, atât că, deocamdată, Uniunea nu a catalogat clar energia nucleară ca energie curată și, deci, nu o finanțează.

Executivul european a promis o reevaluare a clasificărilor, care va fi prezentată la jumătatea acestei luni.

La summitul pentru climă de la Glasgow, președintele Klaus Iohannis a declarat că România și-a redus emisiile de gaze de seră cu 64% între 1989-2019.

El a adăugat că țara noastră a obținut și o scădere cu 77% a intensității emisiilor de carbon pe unitate de Produs Intern Brut, între 1990 şi 2019.

Şeful statului a spus că deşi avem rezultate bune România va lua în continuare măsuri pentru a atinge ținta europeană de reducere a emisiilor de gaze cu 55% până în 2030.

Klaus Iohannis: Nu există un glonte de argint care să elimine schimbările climatice, dar un set de măsuri interconectate ne poate ajuta. Noi vom folosi chiar forța naturii. România are o parte considerabilă de energie regenerabilă în mixul energetic, pentru că 40% din electricitatea noastră vine din surse regenerabile. Vrem să extindem această componentă. Vom lupta cu schimbările climatice prin soluții bazate pe natură, pentru că vom folosi 57.000 de hectare de pădure nouă, finanțate din Planul Naţional de Redresare, ca să reținem carbonul și să combatem deșertificarea.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai anunţat că din 2030 România va găzdui Centrul Organizaţiei Mondiale pentru Meteorologie, care va ajuta sistemele agricole din Europa să răspundă mai bine schimbărilor climatice şi a insistat pe importanţa educaţiei în general, cu efect inclusiv în materie de conştientizare a schimbărilor prin care trece planeta.