Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, consideră că ar fi incorect ca autorităţile române să accepte precedentul, potrivit căruia două ţări, indiferent care, să schimbe regulile în timpul jocului .


El a mai declarat că România nu poate accepta dublul standard : respectiv să fie condiţionată de stadiul reformei în justiţie , la acceptarea în spaţiul Schengen , iar altor state din Balcanii de Vest , precum Croaţia, să nu li se aplice acelaşi standard atunci când este vorba despre aderarea la Uniunea Europeană.


Făcând astfel referire la scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german care susţin că România nu ar trebui să fie acceptată în spaţiul Schengen.


Baconschi afirmă că documentul ridică anumite probleme de redactare şi se adresează, în mod greşit, Comisiei Europene.

Miniştrii de Interne ai Franţei şi Germaniei au transmis Comisiei Europene o scrisoare prin care se solicită amânarea aderării României, dar şi a Bulgariei, la spaţiul Schengen.


Solicitarea a fost de asemenea adresată preşedinţiei belgiene a Uniunii Europene, precum şi Ungariei, care va prelua preşedinţia forului comunitar.


Cererea comună a Franţei şi Germaniei se bazează pe de o parte pe neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare , legate de corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate, deşi scrisoarea precizează că, în mod formal, nu ar trebui făcute conexiuni între aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

"Condiţionalităţi suplimentare" pentru România şi Bulgaria

Ministerul Afacerilor Externe, considera într-un comunicat că aceste "condiţionalităţi” suplimentare ataşate aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen se plasează în afara procesului de aderare la Schengen şi a acquis-ului Schengen.


Solicitarea amânării deciziei de aderare a României şi Bulgariei pleacă de premisa unor aşa-zise „carenţe ale situaţiei generale” a celor două state şi a unor ipotetice disfuncţionalităţi ce ar afecta siguranţa sistemului de supraveghere a frontierei Schengen, inclusiv accesul la datele gestionate prin Sistemul de Informaţii Schengen (SIS).


"România împărtăşeşte, la fel ca şi Franţa şi Germania, preocuparea privind asigurarea securităţii frontierei Schengen. România a răspuns şi răspunde cu seriozitate acestei preocupări prin îndeplinirea integrală a condiţiilor intrinseci acquis-ului Schengen, inclusiv în domeniul controlului şi supravegherii frontierelor externe. Traversarea cu succes a misiunilor de evaluare în domeniul frontierelor externe şi aprobarea rapoartelor aferente acestor misiuni este o dovadă de necontestat a faptului că România şi-a îndeplinit în totalitate angajamentele asumate", preciza Teodor Baconschi.


Mai mult o astfel de abordare creează un precedent inacceptabil nu numai pentru România (şi Bulgaria), dar şi pentru întreaga Uniune. Ea constituie o discriminare a României şi Bulgariei faţă de modul în care au fost tratate statele care au aderat la Schengen la ultima extindere.


Referirile la absenţa unui cadru juridic şi administrativ satisfăcător au un caracter generalizator, lipsit de elemente concrete, obiective de evaluare şi au un caracter subiectiv, necuantificabil. Astfel de aprecieri subiective riscă să decredibilizeze procese UE de evaluare la care România participă cu bună credinţă şi să pună sub semnul întrebării evaluările experţilor europeni.


De altfel, ultima misiune de evaluare a Comisiei din luna noiembrie 2010 în domeniul MCV reconfirmă faptul că autorităţile române au continuat eforturile de reformare a sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei şi au adoptat iniţiative legislative importante care răspund recomandărilor Comisiei.



Ministrul reaminteşte, în acelaşi comunicat din 21 decembrie 2010, că aderarea la spaţiul Schengen este o obligaţie asumată de toate statele membre prin Tratatul de aderare a României şi Bulgariei şi, în acelaşi timp, o responsabilitate pe care România şi-o asumă în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni.