Trimişii noştri de la Radio Timişoara au văzut imigranţi în gara din Szeged, primul mare oraş pe drumul de la graniţă spre capitala Budapesta.

Autorităţile române spun că, deocamdată, ţara noastră nu este în pericol de a se confrunta cu un val de imigranţi clandestini.

În acest moment, Inspectoratul General pentru Imigrări are în administrare, la nivel naţional, un număr de şase centre regionale de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil, în Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Mureş şi Timişoara.

Centrele au o capacitate totală de 950 de locuri, rata de ocupare fiind de aproximativ 20%.

Principalele ţări de origine ale solicitanţilor de azil sunt Siria, Irak şi Afghanistan.

Până în prezent, din statisticile Inspectoratului General pentru Imigrări, nu reiese că se poate vorbi despre un val de migranţi.

Dacă în primele şase luni ale anului 2014 existau 811 solicităţi ale unei forme de protecţie în România, în aceeaşi perioadă, în decursul acestui an, nu s-au înregistrat creşteri semnificative, numărul acestora ajungând la 833.

Solicitanţii de azil au dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la finalizarea procedurii de soluţionare a cererii de protecţie internaţională.

După finalizarea procedurii, în cazul în care cererea de azil este respinsă, străinul are la dispoziţie 15 zile în vederea părăsirii teritoriului României, în caz contrar acesta urmând a fi îndepărtat de autorităţi.

Străinii care au dobândit o formă de protecţie internaţională, respectiv statut de refugiat, au dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada în care se menţin motivele acordării statului respectiv.