În privinţa datoriei externe a ţării, în valoare de 90 de milioane de euro, guvernatorul BNR atrage atenţia că responsabilitatea pentru aproape un sfert din aceasta aparţine în egală măsură populaţiei, care a apelat masiv la credite în anii trecuţi, şi băncilor care le-au încurajat aproape necondiţionat.

Datele oferite de Mugur Isărescu arată că aproape jumătate din populaţia activă a României s-a îndatorat la bănci. Cel mai frecvent banii s-au dus pe consum, în principal pentru automobile sau electrocasnice.




"Credite de consum negarantate cu ipoteci, deci creditele obişnuite: 3,7 milioane de debitori. Răspunsul meu este tranşant: este clar că decizia de îndatorare a României pe partea asta a fost democratică - adică, n-a luat-o X sau Y, au luat-o vreo patru milioane de români. Deci eu cred că la întrebarea "Cine a îndatorat România?" trebuie să avem în vedere acest lucru, care nu e chiar de neglijat: băncile au fost intermediari. Putem să spunem că au ademenit populaţia, nu? a întrebat retoric, Mugur Isărescu.




Prezent miercuri, la Forumul Bancar Român, Mugur Isărescu spunea că în spatele celor 22 de miliarde de euro împrumutate de bănci, stau într-adevăr patru milioane de români care au luat împrumuturi, dar şi statul român şi firmele, pe de altă parte.

"Iar în spatele celor 40 de miliarde de euro aparţinând sectorului real stau îndeosebi multinaţionalele" spunea guvernatorul BNR.

Cu toate acestea Mugur Isărescu, a dat asigurări că România nu are probleme cu rambursarea datoriei publice.



"România nu este foarte monetizată, nu sunt decât 11 miliarde de euro în lei. Decontul final se face aşadar în această sumă de circa 45-50 de miliarde de lei. Dobânda în piaţa monetară, este undeva la 3,5%. Însă încăpăţânarea autorităţilor, a guvernului de a nu înţelege ce este deficitul structural ne costă", a atras atenţia Isărescu.




Riscul operaţional a crescut foarte mult în toată lumea şi a devenit o problemă foarte importantă, căreia nu i s-a acordat suficientă atenţie - spunea directorul executiv RiskBusiness, Hansruedi Schütter. Din discuţiile analiştilor prezenţi la Forumul Bancar s-a observat într-adevăr o undă de pesimism în legătură cu viitorul economiei româneşti în 2011.




Specialiştii prezenţi la Forumul Bancar Român mai atrag atenţia asupra creşterii datoriilor publice la nivel mondial şi asupra pericolului ca o valoare foarte mare să ducă la un nou cutremur financiar internaţional, informează redactorul RRA.