Evaluarea a fost prezentată ieri, la Bruxelles, de vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, care susţine că a aflat de la reprezentanţii băncilor româneşti că mediul de afaceri din România nu s-a arătat interesat de acest plan.

Comisarul a adăugat că pe viitor, Comisia va acorda mai multă asistenţă tehnică României.

În ce priveşte ajutorul de la Bruxelles, Katainen a răspuns la o întrebare Radio România că în curând, Comisia Europeană va simplifica regulile pentru ca actorii publici şi privaţi din statele membre să poată combina sursele europene de finanţare, dar, a atras atenţia vicepreşedintele Comisiei Europene, nu e nevoie să aşteptăm, pentru că deja această formulă este folosită în ţări ca Polonia, Franţa sau Lituania.

"În România ar trebui să existe, de exemplu, un proiect şi un promotor al acelui proiect, care să contacteze fie biroul din Bucureşti al Planului de investiţii pentru Europa, fie reprezentanţa Comisiei Europene. Acesta poate fi ori o autoritate publică, ori o companie privată. Centrul de consiliere, care e deja funcţional, a primit câteva sute de cereri de la investitori sau promotori de proiecte. Cam jumătate din cereri sunt de la investitori privaţi. Unii investitori au cerut ajutor să îşi îmbunătăţească proiectele", a spus Jyrki Katainen.

Vicepreşedintele Katainen a explicat că România stă mai prost decât Bulgaria în ce priveşte Planul european de investiţii, pentru că băncile bulgare sunt mai active decât cele româneşti.

În plus, în România, dar şi în alte ţări, există disensiuni în administraţia publică şi nu există un bazin solid de proiecte.