Preşedintele Băsescu a menţionat chiar că acest grup de contingent, de militari afgani, va sosi în curând la Bucureşti.

Între alte contribuţii ale României pentru Afganistan, preşedintele Băsescu a mai menţionat trimiterea unui grup de 66 de experţi pentru antrenarea altor forţe decât armata afgană şi de asemenea, a spus că este nevoie de mărirea numărului de locuri pentru tinerii afgani în universităţile româneşti şi a precizat că 12 tineri afgani au absolvit deja universităţi din România.

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a arătat mulţumit de angajamentul României în Afganistan şi a spus că în perspectiva fazei de tranziţie care va începe anul viitor, contează pe contribuţia României şi de asemenea, este de remarcat precizarea, sublinierea preşedintelui Băsescu, care a spus că cel mai important punct este faptul că trupele româneşti vor rămâne în Afganistan până când misiunea condusă de NATO va fi îndeplinită.


România, susţintoare a unui sistem antirachetă

"România va susţine fără rezerve realizarea unui sistem antirachetă la nivel NATO şi nu la nivel bilateral", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după întâlnirea avută, la Bruxelles, cu secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen.


"România are un acord bilateral cu Statele Unite, cu privire la apărarea antirachetă, ceea ce îi satisface necesităţile de securitate, dar obiectivul nostru este ca scutul antirachetă să fie o realitate NATO, şi nu o realitate bilaterală", a spus Traian Băsescu.


La rândul său, secretarul general al Alianţei, a afirmat că împărtăşeşte cu Bucureştiul ideea că NATO ar trebui să-şi dezvolte capacitatea de apărare a teritoriilor şi populaţiei aliate, împotriva unor atacuri cu rachetă.


"România a fost întotdeauna în fruntea ţărilor care au înţeles ameninţarea ce decurge din ploriferarea rachetelor balistice şi a sprijinit rolul şi responsabilitatea NATO, de a-şi apăra statele aliate, împotriva acestor rachete", a subliniat Anders Fogh Rasmussen.

Un alt subiect important pe agenda discuţiilor cu secretarul general NATO a fost Rusia, iar Anders Fogh Rasmussen a salutat opinia României că Rusia poate fi un partener extrem de important al NATO pentru securitatea în regiune, fapt subliniat de altfel şi de preşedintele Băsescu, care a amintit şi de posibila participare a Rusiei la viitorul sistem de apărare anti-rachetă al NATO.

Georgia are un statut neclar în viitorul concept strategic ce va fi aprobat la summit-ul de la Lisabona.

Corespondentul RRA l-a întrebat pe preşedintele Băsescu dacă discuţiile pe această temă cu secretarul general au răspuns aşteptărilor sale, după ce în urmă cu două zile declarase că ar dori modificarea unor nuanţe referitoare la Georgia, menţionată în textul noului concept strategic ca parteneră, în timp ce la summit-ul de la Bucureşti i se dăduseră speranţe de aderare la NATO.

Preşedintele Băsescu a răspuns că interpretarea părţii române a fost mai reticentă faţă de menţiunile din text, pentru că Georgia îşi menţine în continuare perspectivele de aderare, evident, când condiţiile vor fi îndeplinite.

Liderii europeni se întâlnesc la Bruxelles pentru reuniunea de toamnă a Consiliului European, agenda fiind dominată de guvernanţa economică şi aprobarea raportului Grupului de lucru condus de preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy.

Acesta va face propuneri de îmbunătăţire a supravegherii economice şi pentru o disciplină fiscală mai severă.

România este reprezentată la reuniunea Consiliului European de preşedintele Traian Băsescu, care va fi prezent şi la lucrările summitului Partidului Popular European, potrivit unui comunicat de la Preşedinţie.

Totodată preşedintele României efectuează o vizită oficială la sediul NATO, în contextul pregătirii summitului Alianţei Nord-Atlantice din noiembrie de la Lisabona, informează corespondentul RRA.