Economia Uniunii Europene a crescut cu 0,2 procente în trimestrul III faţă de trimestrul anterior, conform datelor publicate joi de Eurostat.

Problemele economiei Uniunii Europene au radacină în problemele zonei euro, în ciuda performanţelor destul de bune ale Germaniei.

Supranumită locomotiva Europei, Germania a înregistrat în trimestrul III o creştere economică de 0,3% faţă de trimestrul anterior şi de 0,6% în comparaţie cu acelaşi trimestru al anului trecut.

Abia ieşită din recesiune în trimestrul II, Franţa a înregistrat din nou o scădere economică de 0,1%, în perioada iulie-septembrie, faţă de cele trei luni anterioare.

A treia economie a zonei euro, Italia a scăzut şi ea cu 0,1 procente, iar Spania, în ciuda unei uşoare creşteri în trimestrul III, faţă de trimestrul anterior cu 0,1%, continuă să se contracte economic.

În comparaţie cu trimestrul III al anului trecut, economia Spaniei a scăzut cu 1,2 procente.

Economia României, cea mai mare creştere din UE

În acest context, în trimestrul III, economia României a crescut cu 1,6 % faţă de perioada aprilie-iunie.

Creşterea economică a României în trimestrul III a fost de peste 4 procente, în comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut.

Explicaţia ar putea fi recolta agricolă bună, cu toate că agricultura nu are o pondere mare în economia României.

Letonia, singura ţară cu rezultate comparabile

Singura ţară cu rezultate comparabile este Letonia, cu o creştere economică, în trimestrul III, de 3,9 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Economia Uniunii Europene suferă în continuare în comparaţie cu restul lumii.

Dacă Europa a crescut cu 0,1% în trimestrul III faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, Statele Unite ale Americii au avut o creştere economică de 1,6%.

Conform unui raport al OECD, economiile importante ale Europei au probleme de competitivitate.

Raportul dă exemplul Franţei care, pentru a depăşi problemele economice ar trebui să permită o concurenţă mai mare în domeniile mult prea reglementate precum, servicii, comerţ, transporturi şi energie.

OECD mai recomandă creşterea flexibilităţii unor profesii supra-reglementate, precum notarii sau farmaciştii.