Primul-ministru Emil Boc a primit vineri , la Palatul Victoria, o delegaţie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) condusă de preşedintele Curţii, Jean-Paul Costa. Întrevederea a vizat identificarea măsurilor care pot contribui la reducerea numărului de cauze împotriva României aflate pe rolul CEDO.

În cursul întrevederii au fost abordate aspecte legate de cauzele privind restituirea proprietăţilor şi durata procedurilor judiciare. Cele două delegaţii au avut, de asemenea, un schimb de opinii pe tema aderării Uniunii Europene la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dupa intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care deschide calea acestui proces.

În ceea ce priveşte aplicarea recentei proceduri-pilot a CEDO, referitoare la legislaţia aferentă despăgubirilor acordate în cazul imobilelor naţionalizate, primul-ministru a declarat că în cadrul Executivului se va analiza impactul acestei decizii, pentru a fi identificată soluţia optimă în acord cu recomandările CEDO, ţinându-se însă cont şi de actualele obstacole de ordin bugetar.

De altfel, în cadrul unei şedinţe de Guvern recente, premierul a solicitat formarea unui grup de lucru interministerial alcătuit din specialişti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor Publice, cu participarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietarilor, astfel încât să poată fi elaborat, supus dezbaterilor şi înaintat Parlamentului un pachet de măsuri cu privire la revizuirea legislaţiei privind acordarea de despăgubiri în cazul imobilelor naţionalizate.

Referitor la durata şi calitatea actului de justitie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a evidenţiat eforturile de până acum ale Guvernului pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ, printre exemplele relevante în acest sens numarându-se elaborarea şi promovarea noilor coduri: Codul Penal, Codul Civil, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă.

De asemenea, ministrul Predoiu a mai evocat faptul că dezbaterea asupra proiectului de lege privind accelerarea soluţionării proceselor şi fluidizarea procedurilor se află în stadiu avansat la Parlament.

La rândul său, preşedintele CEDO, Jean Paul Costa, a subliniat importanţa Declaraţiei de la Interlaken, din februarie 2010, care stipulează ca o serie de probleme să fie rezolvate la nivel naţional, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, precum şi noile evoluţii ale Curţii, ca urmare a intrării în vigoare a Protocolului nr. 14 din iunie, adiţional la Convenţie.

Totodată, înaltul oficial a ţinut să evidenţieze faptul că România nu are plângeri la CEDO cu privire la încălcări grave ale drepturilor omului.

Din delegaţia română care s-a întâlnit cu reprezentantii CEDO au facut parte ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu şi Agentul Guvernamental al României la CEDO, Răzvan-Horaţiu Radu.

Din partea CEDO au mai fost prezenţi Corneliu Bîrsan, judecătorul ales din partea României la CEDO şi Santiago Quesada, grefierul-şef al Secţiei a III-a, care judecă la CEDO cauzele româneşti, se precizează în comunicatul remis presei.