Un procent de 31% dintre salariile obţinute de angajaţii români nu acoperă valoarea coşului minim de consum, estimat la 980 lei, ceea ce înseamnă că salariile mici sunt insuficiente pentru întreţinerea unei gospodării.


Potrivit documentului, în puţin peste jumătate din numărul de gospodării din ţara noastră, veniturile provin din salarii.


"O presiune suplimentară este dată şi de nivelul mare de creditare. Din datele Institutului Naţional de Statistică reiese că rata creditării în România depăşeşte cu mult rata economisirii. Totodată, cheltuielile cu returnarea creditelor sunt de aproape şapte ori mai mari decât sumele economisite. În felul acesta, se închide un cerc vicios: salariile mici cresc disponibilitatea îndatorării, iar îndatorarea scade şansele de ieşire din capcana veniturilor mici", a declarat conf.univ. dr. Liviu Voinea, coordonator cercetare în cadrul Biroului pentru observarea pieţii muncii şi a calităţii locurilor de muncă.


Potrivit studiului, doar în 52,1% dintre gospodăriile din România se înregistrează venituri din activităţi salariale, comparativ cu un procent spectaculos, de 80,62% în care se obţin venituri din prestaţii sociale.


"Ajutorarea populaţie de către stat nu este benefică însă nici pentru asistaţi, care nu mai pot ieşi din sărăcie, nici pentru economie în ansamblu, al cărei motor este munca", a mai spus Liviu Voinea.


Experţii Biroului recomandă, ca primă măsură, calcularea salariului minim pe economie în funcţie de coşul minim de consum, adică 980 lei.


Ca atare, firmele ar trebui să crească nivelul salariilor acordate angajaţilor, iar în paralel statul ar trebui să diminueze presiunea exercitată asupra acestor firme în ceea ce priveşte contribuţia la asigurările sociale.


În acest fel, companiile private nu vor înregistra nicio presiune suplimentară asupra bugetului de salarii, ceea ce va permite o mai bună remunerare a angajaţilor lor, iar aceştia, la rândul lor vor putea achiziţiona mai multe produse - ceea ce pe termen lung va duce la creşterea economică.