România ar trebui să finanţeze, cu prioritate, sistemul de învăţământ, susţin participanţii la dezbaterea organizată de Reprezentanţa Uniunii Europene la Bucureşti, la şapte ani de la aderarea României.

Şefa reprezentanţei, Angela Filote, a spus deja că, în această perioadă, România a atras 15 miliarde de euro din cele 33 repartizate.

Cu aceşti bani au fost create 8.800 de locuri de muncă şi au fost construiţi sau reabilitaţi o mie de kilometri de drumuri.

Sunt exemplele unor proiecte de succes, finanţate cu bani comunitari, care trebuie însă continuate prin atragerea mai bună a fondurilor şi cheltuirea lor mai eficientă.

Demersul Reprezentanţei Comisiei Europene şi-a propus să stimuleze dezbaterea naţională pe marginea identificării unor proiecte de ţară, esenţiale pentru dezvoltarea României.

Şeful reprezentanţei de la Bucureşti, Angela Filote, spune că cetăţenii ar trebui să fie mult mai implicaţi şi să renunţe la atitudinea de tip preaderare.

"Presiunea, care vine, uneori, către Comisia Europeană, de a interveni, de a face ordine, de a da legi, de a pedespi, denotă faptul că încă nu şi-a asumat toată lumea statutul de, pe de o parte, cetăţean european, la nivelul individului, şi de stat membru, la nivelul statului", a spus Angela Filote.

Grupurile de lucru, formate din reprezentanţi ai societăţii civile, au concluzionat că, în mijlocul oricărui demers, de formulare a unui proiect de ţară, ar trebui să stea un sistem de educaţie flexibil, axat pe dezvoltarea spiritului civic, a responsabilităţii şi creativităţii şi care să fie adaptat la cerinţele societăţii şi ale economiei.

"Cum poţi să te aştepţi ca o populaţie să ia decizii informate în probleme foarte serioase - cum ar fi încălzirea globală, cum ar fi tranziţia energetică - atunci când oamenii nu deţin nici cele mai elementare cunoştinţe? Cum poţi să te aştepţi de la un electorat, capabil să aleagă o clasă politică, capabil să aleagă un set de politici care să asigure devoltarea ţării, atunci când un procentaj enorm din populaţie nu reacţionează, atunci când statul de drept este atacat?", a susținut Toma Pătraşcu, preşedintele unei organizaţii neguvernamentale.

Alte zone pe care ar trebui să se axeze România ar fi sprijinirea cercetării dezvoltării, dezvoltarea infrastructurii, a agriculturii şi turismului, a mai rezultat în urma discuţiilor.

Secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Gabriel Onaca, a precizat că şi strategia de utilizare a banilor europeni în perioada 2014 -2020 este concentrată pe eficienţa şi relevanţa investiţiilor.

Ideile dezvoltate din dezbateri vor fi prezentate Executivului, pentru a fi luate în calcul, în viitoarele strategii de dezvoltare a României.