Autorităţile române au încheiat, recent cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi un acord de intensificare a colaborării, iar în acest context au apărut speculaţii că România ar putea primi refugiaţi din Africa de Nord.

Michael Salomons, reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi în România crede că acest centru ar putea fi unul de tranzit şi nu un loc de destinaţie sau de azil pentru refugiaţii libieni.

"În următoarele două săptămâni, centrul ar putea fi umplut la capacitate maximă, respectiv 200 de persoane, care, ulterior, vor fi relocate în ţări gazdă, pentru ca un alt grup de refugiaţi să le ia locul aici. Aceştia ar putea sta aici până la relocarea lor spre ţările dispuse să îi primească", a adăugat înaltul reprezentant ONU.

Secretarul de stat în Ministerul de Externe, Doru Costea, semnatarul acordului, i-a declarat corespondentului nostru Carmen Gavrilă că, deşi este o simplă coincidentă între evenimente, România ar putea lua parte la acest efort umanitar.

"250 de locuri, raportat la câteva zeci de mii de refugiaţi, pare să fie puţin. În momentul de faţă, suntem în situaţia în care evaluăm dacă şi cum putem să fim de folos prin activarea acestui centru. Nu avem, la ştiinţa mea, până în momentul de faţă, primite solicitări specifice. În discuţiile pe care le-am avut cu Antonio Guterres, Înaltul Comisar pentru Refugiaţi, ne-am referit, ntr-adevăr, şi la posibilitatea ca acest centru să fie utilizat", a explicat Doru Costea.

Dar ar putea o astfel de acţiune să aducă profit politic României, poate chiar să o aducă mai aproape de aderarea la Spaţiul Schengen, printr-un fel de negociere? La această întrebare aduce lămuriri Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, institut care a realizat mai multe rapoarte independente privind accesul nostru la spaţiul Schengen.

"Nu cred că va fi atât de simplu, în sensul că noi luăm nişte refugiaţi şi ei ne primesc automat în Schengen, dar în orice caz, este un prilej pentru noi să dăm un semnal politic foarte pozitiv şi să arătm că putem să fim o parte din soluţie, şi nu o parte din problemă. Dacă statele din Occident şi mai din sud - Grecia, Italia, Spania - care sunt supuse acestui val de emigranţi primesc un ajutor din partea României şi Bulgariei, în cazul acesta, ar fi, repet, un semnal foarte pozitiv pentru noi, ca ţară, că suntem capabili să ne asumăm nişte responsabilităţi", a declarat Cristian Ghinea.

Secretarul de stat Doru Costea spune că, asistenţa umanitară este, de fapt, o investiţie şi a spus că de fiecare dată când am oferit ajutor oricât de mic, rezultatele au fost în beneficiul României.

"Efectul a fost deosebit. Aşa ceva nu se uită. Nu au uitat, în consecinţă, nici alţii cărora le-am acordat asemenea asistenţă, fie ea umanitară, fie în proiectele de dezvoltare. Constituie investiţii, de fapt", a mai spus Doru Costea.

Din 2008, de la înfiinţarea Centrului de Tranzit de la Timişoara, aproape 640 de refugiaţi din Sudan, Pakistan, Etiopia şi Eritreea au fost găzduiţi până la relocarea lor în ţări ca Maria Britanie, Statele Unite, Canada, Suedia, Norvegia sau Australia.