Până la finalul acestui an, ţara noastră va primi şi restul sumei din împrumutul total de prefinanţare, care se ridică la aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Banii europeni din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea anumitor obiective.

Cu această plată de prefinanţare trebuie demarate investiţiile şi reformele fixate de România în Panul National de Redresare.

La capitolul tranziţie către economia verde, România şi-a propus investiţii de 3,9 miliarde de euro, în modernizarea căilor ferate, inclusiv cu echipamente electrificate sau fără emisii de carbon.

În plus, 2,7 miliarde de euro vor fi investiţi în renovarea clădirilor publice şi a blocurilor atât din punct de vedere energetic, de exemplu prin anvelopare, cât şi pentru a le face mai rezistente la cutremur.

Cum sănătatea are probleme de rezilienţă unanim recunoscute în România, planul prevede de investiţii de 2 miliarde de euro în infrastructura spitalicească, dar şi în îmbunătăţirea sistemului de educaţie în domeniu.

Pe măsură ce acest plan este pus în practică, ţara noastră va primi în total 29,2 miliarde de euro, din care nu trebuie să dăm înapoi 14,2 miliarde de euro, iar restul de 14,9 miliarde vor veni sub formă de credite cu dobânzi mici, garantate de Comisia Europeană, atât că banii trebuie efectiv investiţi până în 2026, iar sumele se eliberează pe măsură ce România atinge concret ţintele de etapă pe care şi le-a fixat în plan.

Ministrul Finanţelor: Prioritatea PNRR e utilizarea cât mai eficientă a primei tranşe din banii europeni

Utilizarea cât mai eficientă a primei tranşe din banii europeni primiţi pentru Planul National de Redresare şi Rezilienţă este una dintre priorităţile Ministerului de Finanţe, alături de construcţia bugetului pe anul viitor, a precizt ministrul Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că va lucra împreună cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la elaborarea unei ordonanţe de urgenţă pentru a stabili circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri.