"Este cea mai ieftină cale de finanţare a deficitului bugetar. Decât să mergem să ne împrumutăm cu dobânzi mai mari, acesta este un împrumut pe 18 ani, îl plătim tot peste 18 ani, la dobânda cea mai mică, la o dobândă egală cu dobânda pe care o plăteşte o ţară care are ratingul cel mai înalt. A fost o facilitate pe care Banca Mondială a acordat-o României şi e un lucru extraordinar de bun", a argumentat Victor Ponta, citat de Agerpres.

În urma exercitării opţiunii de tragere, din suma totală de un miliard de euro aferentă împrumutului rămân disponibile în continuare 300 milioane de euro. Programul de reformă agreat cu BIRD rămâne în derulare până în anul 2015, conform prevederilor acordului de împrumut.

Împrumutul în valoare de un miliard de euro a fost aprobat în luna iunie a anului trecut de boardul Băncii Mondiale. Împrumutul a fost solicitat BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, parte din Banca Mondială) de autorităţile române.

FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, la Bucureşti

În acelaşi timp, în România, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială îşi continuă discuţiile cu autorităţile române în cadrul misiunii de evaluare a noului acord stand-by, încheiat recent.

Un subiect cheie este cel legat de bugetele de stat pentru acest an şi pentru 2014.

Execuţia bugetară pentru primele opt-nouă luni din 2013 a scos în evidenţă un nivel al veniturilor încasate la buget situat sub estimările făcute la început de an. Acest fapt se traduce printr-un risc destul de ridicat în privinţa atingerii ţintei de deficit convenite cu finanţatorii internaţionali - consideră analiştii financiari.
Autorităţile vor trebui să prezinte modalităţi concrete de compensare a veniturilor lipsă sau să încerce să convingă FMI şi Comisia Europeană că este nevoie de un nivel mai înalt al deficitului.

Un element important este reprezentat şi de modul cum va arăta cea de-a doua rectificare bugetară din acest an.

Şi în privinţa bugetului pentru 2014, există chestiuni concrete, care trebuie negociate cu finanţatorii internaţionali, în special dacă există spaţiu fiscal pentru a adopta măsuri de relaxare fiscală, la nivelul alianţei de guvernare discutându-se fie de o reducere a contribuţiilor de asigurări sociale, fie de eliminarea impozitului pe venit pentru salariul minim pe economie. Care vor fi deciziile vom afla cel mai probabil spre finalul vizitei creditorilor externi ai României, care îşi vor încheia misiunea prezentă în data de 5 noiembrie.

Despre bugetul pentru anul viitor se ştie că va fi construit pe o creştere economică estimată la 2,2%, o inflaţie de 3% şi un curs de schimb de 4,45 de lei pentru un euro, precizează redactorul RRA.