România a făcut faţă recesiunii cauzate de pandemie mai bine decât media europeană, cu o cădere a Produsului Intern Brut de numai 5% faţă de peste 6% în restul forului comunitar, a declarat ieri comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, la o dezbatere privind Planul Naţional de Redresare al României.

Comisarul european a precizat că perspectivele de creştere economică în ţara noastră sunt bune, dar a atras atenţia că un motiv de îngrijorare este în continuare sustenabilitatea finanţelor publice.

Comisarul Paulo Gentiloni a tras atenţia că pentru accesarea fondurilor din mecanismul de redresare trebuie îndeplinită o formulă nouă de criterii şi ţinte intermediare, ceea ce nu e simplu, în condiţiile în care România nu are o tradiţie bună în ce priveşte absorbţia fondurilor europene în general.

Paolo Gentiloni a explicat că mai puţin înseamnă mai mult, dacă vrem ca Planul Naţional de Redresare să fie eficient, adică fondurile nu ar trebui împrăştiate în prea multe proiecte, pentru că aşa sumele absorbite vor fi mai mici şi deci şi impactul mai mic.

Paolo Gentiloni: Regulamentul fondului de redresare prevede că banii vin cu un număr de cerinţe privind ţintele şi costurile. Cei şase piloni ai planului românesc de redresare sunt în general în concordanţă cu priorităţile stabilite pentru Mecanismul European de Redresare şi salutăm faptul că în mai multe puncte planul răspunde recomandărilor specifice de ţară.

Ministrul proiectelor şi investiţiilor europene, Cristian Ghinea, a explicat că planul, aşa cum arată acum, a echilibrat cerinţele de mediu şi digitalizare, dar răspunde şi la problema României cu infrastructura de transport.

Cristian Ghinea: Ştim foarte bine că este o situaţie particulară pe care România o are, această cerinţă atât de mare pe rutier, dar şi situaţia de a nu avea autostrăzi care să lege provinciile istorice este una particulară, de unde insistenţa noastră, pe care o menţinem şi cu care vom merge în negocierile oficiale cu comisia pentru această alocare pe rutier.

Cristian Ghinea a atras atenţia că în plan sunt cuprinse şi reforme în justiţie. Trebuie spus că bugetul comun european, dar şi mecanismul de redresare au ataşat un nou mecanism de condiţionare a fondurilor de situaţia statului de drept.