Celelalte ţări sunt: Luxemburg, Slovenia şi Marea Britanie.

Potrivit raportului publicat pe site-ul organizaţiei neguvernamentale, România a devenit în 2004 prima ţară din Europa care a adoptat o lege dedicată protejării informatorilor considerată de Transparency International una dintre cele mai profunde astfel de acte normative din Uniunea Europeană.

Transparency International remarcă faptul că România foloseşte pentru denunţători un termen pozitiv şi anume "avertizori de integritate".

În raport se precizează că legea românească este foarte puternică din punctul de vedere al teoriei şi a dus la rezolvarea cu succes a unor cazuri de corupţie, însă este slabă în practică.

Angajaţii guvernamentali cunosc puţin sau deloc această lege.

Instituţiile publice sunt reticente în a o aplica, iar prevederile sale lipsesc din regulamentele interne, cu toate, că, legal, li se cere acest lucru.

În mod ironic, deşi este în mod legal recunoscută ca mijloc de dezvăluire pentru denunţători, presa a relatat doar rar despre astfel de cazuri , mai arată raportul.

Celelalte ţări analizate sunt împărţite în două grupuri:16 ţări se încadrează la categoria celor care acordă protecţie denunţătorilor, dar insuficientă, iar în alte 7 ţări se pare că ar fi bine să te gândeşti de două ori înainte să dezvălui informaţii sensibile.

Conform raportului, denunţătorii sunt esenţiali pentru democraţie şi ar trebui să li se garanteze protecţia.

Cu toate acestea, Transparency International precizează că majoritatea ţărilor europene nu-i protejează pe cei dispuşi să dezvăluie acte de corupţie sau practici ilegale, cum este cazul fostului colaborator al Agenţiei Naţionale de Securitate din Statele Unite, Edward Snowden.