Reprezentanţii comunităţilor istorice de români din jurul frontierelor şi din diaspora formulează solicitări, precum: facilitarea obţinerii cetăţeniei române ori înfiinţarea de noi institute culturale.

Liderii de opinie şi reprezentanţii asociaţiilor de români subliniază, în rezoluţia adoptată, că românii din comunităţile istorice din jurul frontierelor României şi din Balcani sunt supuşi unui proces agresiv de asimilare, fără a beneficia de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţi naţionale.

Ei cei crearea unui Minister al Românilor de Pretutindeni, adoptarea legii privind statutul, rolul şi funcţiile limbii române ca limbă oficială a României, pe modelul altor state membre ale Uniunii Europene, asumarea de către partidele politice româneşti de pe cele două maluri ale Prutului a unui pact pentru reunire, care să ducă, până în 2018, la integrarea completă a Republicii Moldova cu România, reînfiinţarea Oficiului pentru Republica Moldova în subordinea primului ministru, mărirea numărului de deputaţi şi senatori care să reprezinte proporţional numărul cetăţenilor români din diasporă şi Basarabia, înfiinţarea Institutului Cultural Român la Kiev şi Moscova, precum şi a unor filiale la Cernăuţi, Ismail şi Sankt Petersburg, facilitatea acordării cetăţeniei române pentru etnicii români din jurul frontierelor şi Balcani şi simplificarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române.

Referitor la populaţia românească din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, participanţii la această ediţie a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului mai solicită ca finanţarea asociaţiilor culturale româneşti să fie similară cu suma alocată de guvern Fundaţiei "Communitas" a maghiarilor din România şi interzicerea alocării de fonduri publice a manifestărilor cu caracter extremist.

Ei mai cer şi asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în administraţia locală şi o strategie de dezvoltare economică a acestei zone.