În absenţa reprezentanţilor opoziţiei care consideră momentul neoportun, autorităţi, jurişti şi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditiaţi la Bucureşti au dezbătut în Capitală necesitatea revizuirii Constituţiei.


Revizuirea Constituţiei vizează, în principal, îmbunătăţirea actului guvernării şi a celui de justiţie.

Alte motive ar fi, în opinia consilierului prezidenţial Ştefan Deaconu, clarificarea procesului de legiferare, adaptarea textului legii fundamentale la realităţile actuale ale României de stat membru al Uniunii Europene, implementarea legislaţiei obligatorii a UE, şi dreptul de proprietate.

"În acest moment este imposibilă coabitarea dorită în 2003. Dacă un preşedinte nu are o majoritate în Parlament, oricând acesta îl poate suspenda pentru orice motiv, chiar şi dacă nu încalcă Constituţia. (...) În momentul de faţă avem două Camere ale Parlamentului cu atribuţii similare. Una din Camere nu contează în procesul de legiferare pentru că are un termen de 30, 45, 60 de zile în care trebuie să se pronunţe asupra unui proiect de lege. Dacă nu o face, proiectul este considerat aprobat şi ajunge la a doua Cameră care are decizia asupra legii respective. Avem un Parlament bicameral care se comportă ca un Parlament unicameral. Acest lucru nu cred că este benefic pentru societatea românească,'' a motivat consilierul prezidenţial.

Confiscarea extinsă a averilor ilegale, una dintre principalele modificări

Procurorul general al României, prezent al dezbatere, a amintit principalele modificări care vizează activitatea procurorilor, precum extinderea duratei reţinerii de la 24, la 48 de ore şi confiscarea extinsă a averilor dobândite ilegal.

"Credem noi că introducerea acestei confiscări extinse, care funcţionează în majoritatea statelor europene, este necesară şi în sistemul judiciar din România. Confiscarea extinsă nu vizează orice cetăţean al României. Confiscarea extinsă se aplică doar persoanelor care sunt condamnate printr-o hotărâre judecătorească pentru săvârşirea unei infracţiuni şi se aplică doar acelor persoane condamnate care nu-şi pot justifica averea", a spus Laura Crodruţa Koveşi.


Şeful ministerului public a reamintit că procurorii au indisponibilizat anul trecut bunuri în valoare de peste 300 de milioane de euro, obţinute din infracţiuni.


În opinia procurorului general, o problemă o constituie faptul că partea vătămată doreşte doar recuperarea prejudiciului, nu şi condamnarea făptuitorului.


Laura Codruţa Kövesi a amintit şi de modificările referitoare la componenţa Consiliului Superior al Magistraturii, prin care numărul de procurori ar fi egal cu numărul de judecători.


Şi Ministerul de Justiţie susţine necesitatea confiscării extinse a averilor dobândite ilicit.


În acest sens, Cătălin Predoiu a amintit de Biroul de creanţe publice existent în cadrul ministerului.


El a mai spus că ministerul public şi CSM trebuie să asigure toate mijloacele de pregătire ale procurorilor în combaterea corupţiei, deoarece realitatea societăţii româneşti a dovedit că printr-un haos legislativ au avut loc privatizări controversate şi multe dintre patrimoniile private s-au format prin mijloace ilicite.


La dezbaterea de revizuire a Constituţiei a participat şi premierul Emil Boc, dar şi ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti.


Mark Gitenstein a sugerat autorităţilor că ar trebui să facă un efort comun pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene şi toate acestea trebuie să se întâmple, cu condiţia respectării drepturilor omului.