Propunerea privind proiectul votului prin corespondenţă a trecut, cu o largă majoritate, 117 senatori au votat în favoarea documentului, în timp ce zece parlamentari s-au pronunţat împotrivă.

În timpul dezbaterilor generale, senatorii PNL au anunţat că salută acest proiect de lege, menţionând că este un document pe care românii îl aşteptau de mult.

"Constat că demersurile pe care le-au făcut parlamentarii PNL, culminând cu greva japoneză, au avut efect şi, de aceea, doresc să le mulţumesc parlamentarilor PSD pentru înţelepciunea de care au dat dovadă. Este o lege pe care românii o aşteptau demult", declara luni, liderul PNL, Ion Popa.

Şi senatorii social-democraţi au fost de acord cu proiectul şi spuneau că este vorba despre o promisiune făcută cetăţenilor din străinătate.

"Eu am să vorbesc despre o promisiune onorată, o promisiune pe care PSD a făcut-o alegătorilor din diaspora, românilor din diaspora şi pe care, astăzi, o onorează. Noi ne-am asumat că într-o săptămână, legea va fi în Parlament şi, astăzi, legea este în faţa dumneavoastră, e drept, poate perfectibilă, merge la Cameră, acolo se vor putea depune amendamente în continuare", afirmă senatorul PSD, Mihai Fifor.

ALDE şi UDMR împotriva votului prin corespondenţă

Proiectul a fost criticat însă de senatorii UDMR şi ALDE, care au anunţat că legea poate fi atacată la Curtea Constituţională pentru că nu respectă articolul din legea fundamentală, potrivit căruia votul este universal, egal, direct şi secret.

Documentul, iniţiat de Autoritatea Electoralã Permanentă şi asumat de grupurile parlamentare, prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare, se poate înscrie în Registrul Electoral printr-o cerere scrisă, transmisã ambasadei sau printr-un formular online.

Proiectul este înaintat acum către Camera Deputaţilor, care îşi propune să îl adopte cât mai repede, în calitate de for decizional.

Şi tot în această săptămână,senatorii au ratificat cu unanimitate de voturi, acordul privind asistenţa rambursabilã între România şi Republica Moldova.

Documentul, semnat la Chişinău la data de 7 octombrie, prevede un împrumut acordat Republicii Moldova în trei tranşe, cu o valoare totală de 150 de milioane de euro.

Prezent la dezbaterile generale din Senat, premierul Victor Ponta declara că este vorba de un sprijin absolut necesar pentru Republica Moldova într-un moment extrem de dificil din punct de vedere financiar, cauzat de sancţiunile impuse de Federaţia Rusă, precum şi de problemele din sistemul bancar.

"Este un moment în care Republica Moldova nu are nevoie doar de vorbe şi încurajări doar verbale din partea României. Are nevoie de sprijin concret.Cred cã este un moment în care, fãrã a câştiga din punct de vedere financiar, România poate sã arate cã ajutã în momente dificile. Precizez cã împrumutul se face cu o dobândã egalã cu dobânda plãtitã de cãtre statul român. Practic, nu pierdem nimic, nici nu câştigăm nimic. Ideea nu este de a avea o afacere cu Republica Moldova, ci de a-i sprijini", a spus premierul.

La rândul său, senatorul liberal Mircea Dobra a felicitat Guvernul pentru acest gest şi a precizat că există şi alte măsuri ce se pot lua pentru a contribui la bunul mers al Republicii Moldova.

Prima tranşă din împrumut, în valoare de 60 de milioane de euro, va fi acordată la sfârşitul lunii viitoare.

Proiectul va fi înaintat preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare.

În această săptămână, senatorii au dat undă verde şi ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind crearea Gărzii Forestiere, care a luat fiinţă prin transformarea comisariatelor teritoriale de regim silvic şi cinegetic care se desfiinţează.

Scopul Gărzii Forestiere este urmărirea stopării tăierilor ilegale de pădure din România , având în vedere că pierderea produsă anual bugetului de stat prin sustragerile de masă lemnoasă este estimată la aproximativ 250 de milioane de euro.

Mai mult, problematica tăierii ilegale a constituit subiect de analiză în cadrul Şedinţei Consiliului Suprem de Apãrare a Ţării, unde s-a decis urgentarea soluţionãrii acestei problematici.

Proiectul va merge la Camera Deputaţilor care este for decizional în acest caz.

Senatorii au adoptat şi o propunere legislativă a PNL prin care se stabileşte un termen de cel mult 72 de ore pentru judecarea cererilor de emitere a ordinului de protecţie, ca urmare a unei situaţii de violenţă domestică.

Potrivit documentului, cererile pentru emiterea ordinului de protecþie se judecã de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţionarea acestora nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii.

Săptămâna viitoare, la comisia de apărare din Senat, pe ordinea de zi, figurează propunerea legislativă referitoare la completarea legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării(CSAT), iniţiată de senatorul PNL Marius Bălu.

Acesta susţine că pot fi membri ai CSAT cei care nu sunt urmăriţi penal saucondamnaţi pentru o infracţiune săvărşită cu intenţie.

Camera Deputaţilor a respins proiectul iar Senatul este camera decizională.

Şi tot săptămâna viitoare, la comisia pentru apărare, va fi dezbătut un proiect de lege propus de liberali, prin care se consideră ameninţare la adresa securităţii naţionale defişările ilegale pe suprafeţe mai mari de 1 hectar, reducerea fără aprobare legală a consistenţei unui arboret, cu mai mult de 50 la sută faţă de prevederile amenajamentului sivic în vigoare, precum şi tăierea pădurilor de strictă protecţie din zona lucrărilor hidrotehnice, a lacurilor de acumulare, a captărilor de alimentare cu apă, de pe pante cu înclinare mai mare de 30 la sută a obiectivelor strategice.

Proiectul a trecut de Camera Deputaţilor şi vine la Senat în calitate de for decizional.