Ora Guvernului

Săptămâna a început, la Camera Deputaţilor, cu "Ora Guvernului" la care a fost invitată Rovana Plumb, ministrul muncii şi protecţiei sociale.

Deputaţii liberali i-au cerut un punct de vedere asupra proiectului de lege care aduce modificări la Codul Muncii.

Rovana Plumb spunea că este nevoie de consens pentru modificarea Codului Muncii.

"Este important să transmitem un semnal puternic de stabilitate şi predictibilitate investitorilor şi partenerilor externi, pentru a conserva şi a crea noi locuri de muncă, concomitent, bineînţeles, cu apărarea drepturilor angajaţilor, inclusiv cele de natură salarială", a spus Rovana Plumb.

Liberalii, nemulţumiţi, au declarat că, potrivit legii, Guvernul are la dispoziţie 60 de zile pentru a se exprima asupra unui document legislativ, termen care a fost depăşit.

"Mediul de afaceri este extrem, extrem de îngrijorat. Avem în dezbatere parlamentară o lege care bulversează mediul de afaceri, temporizează investiţii şi faţă de care guvernul nu se grăbeşte să emită un punct de vedere", a atenţionat deputatul PNL, Cristina Pocora.

Documentul, care prevede între altele reintroducerea contractului colectiv de muncă la nivel naţional şi aplicarea unui spor de cel puţin 75% din salariul de bază pentru munca suplimentară, se află în discuţia deputaţilor din comisia de muncă, după ce a trecut tacit de Senat.

Cererea de reexaminare a Legii Dialogului Social, respinsă

În atenţia deputaţilor s-a aflat şi cererea şefului statului de reexaminare a Legii Dialogului Social, care a fost respinsă, prin vot decizional.

Astfel, rămâne în vigoare documentul adoptat, iniţial, de Parlament, care prevede, printre altele, ca la solicitarea organizaţiilor sindicale, angajatorii să reţină şi să vireze sindicatului cotizaţia pe ştatele de plată.

În cererea sa, şeful statului recomanda diminuarea pragului actual de reprezentativitate a sindicatelor la negocierile colective.

Prin respingerea solicitării, acest prag rămâne, însă, la 50 la sută plus unu.

Documentul legislativ va merge, spre promulgare, la preşedintele Klaus Iohnnis, în forma adoptată , iniţial de Parlament.

Legea privind gestionarea deşeurilor, adoptată. România evită aplicarea de sancţiuni

Miercuri, 21 octombrie, a fost adoptat proiectul de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Odată cu aplicarea prevederilor din acest proiect, România evită aplicarea unor sancţiuni din partea Uniunii Europene.

"Este efectiv o transpunere a directivei europene. Ne dorim ca măcar în anu 2020 să producem deşeuri zero, la groapă să ducem cât mai puţin, iar toate aceste deşuri produse din ambalaje să le reintroducem în procesul de fabricaţie", a spus ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu.

Liberalii, prin vocea deputatului Ioan Cupşa, spuneau că această lege nu aduce îmbunătăţiri semnificative în privinţa gestionării ambalajelor.

"Ar trebui să ne apucăm să facem cu adevărat o lege care să îndeplinească ţintele directivei europene şi care să dezvolte în România o industrie cu locuri de muncă, cu bani la buget cu adevărat", a susţinut Cupşa.

Colectare selectivă

Legea stabileşte că toate persoanele fizice, juridice şi instituţiile publice, au obligaţia să depună deşeurile provenite din ambalaje în containere speciale sau să le predea operatorilor de salubrizare autorizaţi.

Containerele speciale vor fi inscripţionate cu albastru pentru deşeuri de hârtie sau carton, galben pentru plastic şi metal, verde pentru sticlă colorată şi roşu pentru deşeuri periculoase.

Pentru nerespectarea legii se aplică amenzi cuprinde între 400 şi 800 de lei pentru persoanele fizice şi de la 10.000 şi 20.000 de lei pentru operatorii economici.

"DA" pentru urmărirea penală a Elenei Udrea, "NU" pentru reţinere şi arestare

Vineri, 23 octombrie, cererea DNA privind reţinerea şi arestarea deputatei Elena Udrea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi aprobată în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Comisia a aprobat însă, începerea urmăririi sale penale. Avizul este consultativ.

"Niciodată nu eşti pregătit pentru aşa ceva", spunea Elena Udrea, referindu-se la posibilitatea de a ajunge, din nou, în arest.

Procurorii o acuză, printre altele pe Elena Udrea că, în perioada în care a fost ministru, ar fi primit mită de la un om de afaceri pentru un contract cu Hidroelectrica.

Potrivit procurorilor anticorupţie, Elena Udrea ar fi primit 3 milioane 800 de mii de dolari şi o creanţă de 900 de mii de euro, pe care una dintre firmele respectivului om de afaceri o deţinea la o companie din domeniul mass-media.

De asemenea, procurorii spun că Elena Udrea s-ar fi folosit de influenţa pe care o avea ca ministru pentru a cumpăra, prin interpuşi, sub preţul pieţei, o vilă pe litoral, pe care ar fi renovat-o cu bani de la compania care avea contract cu ministerul.

Elena Udrea neagă acuzaţiile care i se aduc şi spune că este o ţintă a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, împotriva căreia a făcut şi o plângere penală.

Votul în cazul Elenei Udrea şi Legea votului prin corespondenţă, pe agenda săptămânii viitoare

La începutul acestui an, DNA a cerut şi a obţinut aviz pentru arestarea Elenei Udrea în alte două dosare, Microsoft şi Gala Bute.

Pentru acesta din urmă, ea a stat câteva luni în arest preventiv.

În privinţa acestei noi acuzaţii, votul în plen asupra solicitărilor formulate de justiţie va avea loc săptămâna viitoare - miercuri, 28 octombrie - după cum declara secretarul general al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Tot în şedinţa de plen, de miercuri, a Camerei Deputaţilor, va fi dezbătut şi supus aprobării proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, document elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă şi asumat de membrii Comisiei de Cod electoral.

Camera Deputaţilor este for decizional pe acest proiect.