Deşi premierul Emil Boc a cerut, la postul public de televiziune, ca disponibilizările să nu se facă la unităţile de cultură, înfiinţate prin Decizii ale Guvernului, autorităţile din mai multe judeţe se plâng că nu au de unde altundeva să dea oameni afară, aşa cum le cere noua lege.


Angajaţii Operei din Constanţa, care va fi desfiinţată, în urma unei decizii a Consiliului Judeţean au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva Ordonaţei.


Ordonanţa care i-a pus pe jar pe primarii din ţară stabileşte numărul maxim de angajaţi, pe care îi pot avea administraţiile locale, calculat în funcţie de numărul de locuitori din fiecare comunitate.


O mare parte din teatrele locale, spre exemplu, sunt, în momentul de faţă în grija primăriilor şi le îngreunează aparatul, după cum spun autorităţile.


Teatre, filarmonici, muzee , lovite de restructurări


Asta i-a făcut pe primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să decidă disponibilizarea a sute de persoane, din teatrele, filarmonicile sau muzeele din ţară.


"Este absolut dezolant ce se întâmplă. Cu toată excluderea culturii din acest oraş, este incredibil că nu vom mai avea Operă, în acest oraş", a spus unul dintre zecile de angajaţi ai Operei de Constanţa, care au protestat faţă de decizia Consiliului Judeţean, de a desfiinţa instituţia.


Şi oamenii obişnuiţi s-au alăturat protestului şi au cerut salvarea Operei şi a culturii din Constanţa.


Şi premierul Emil Boc cerea, joi, autorităţilor locale să nu taie oameni de la cultură, ci din administraţiile stufoase.


Primul ministru a dat exemplul concret al Operei din Constanţa.


El a spus că astfel de disponibilizări ar trebui decise nu de primării şi de consilii, ci de Ministerul Culturii.


Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristinel Dragomir, acuză, însă, Guvernul, că nu a prevăzut concret, în noua Ordonanţă, că angajaţii din cultură sunt exceptaţi de la ea.


Cristinel Dragomis susţine că, aşa cum sunt lucrurile acum, nu are de unde, altundeva, tăia oameni.


"Noi nu avem. În afară de aparatul Consililului Judeţean, care de la 364 posturi, l-am redus la 200, mai avem Camera Agricolă, care avea 28 posturi, şi cele 18 instituţii de cultură. Astea sunt instituţiile ordonatoare secundare de credit ale Consiliului Judeţean. Din 1100 posturi, Ordonanţa spune să ajungem la 668. Dacă facem un procent, ar fi trebuit cu peste 40% redusă fiecare instituţie. Dacă le reducem pe toate cu 40%, să păstrăm un criteriu, pe care l-au propus cei de la Operă, ar însemna să nu mai funcţioneze niciuna", susţine Cristinel Dragomis.


Consiliul Judeţean Constanţa a atacat de altfel în instanţă Ordonanţa privind concedieriile din administraţie.


Situaţia este la fel de complicată în ţară


Şi alte judeţe se confruntă cu aceeaşi problemă.


După cum transmit corespondenţii Radio România Actualităţi , în Mureş, spre exemplu, din cele aproape 190 posturi, care ţin de Consiliul Judeţean, şi trebuie reduse, 120 ar urma să fie "rase" de la Filarmonică, Muzeu şi Biblioteca Judeţeană.


În Ploieşti, ar fi acetaţi 175 angajaţi ai Teatrului "Toma Caragiu" şi peste 120 ai Filarmonicii.


Aici primarul a propus înfiinţarea unei fundaţii sau asociaţii, care să preia cele două instituţii de cultură.


În Satu Mare consiliul local a pasat Teatrul de Nord şi Filarmonica de Stat Consiliului Judeţean, ca să scape de surplusul de oameni.


Acelaşi lucru l-a âîncercat şi primarul din Timişoara, dar aici nu s-a putut, pentru că, deja e supradimensionat Consiliul Judeţean. O propunere a venit şi de la Sf Gheorghe.


Potrivit Mediafax, primarul de aici a cerut Ministerului Culturii să cofinanţeze anumite instituţii din judeţ, iar eventualele restructurări din sistem să nu afecteze instituţiile înfiinţate înainte de 1989