Cele două interpelări supuse dezbaterii de reprezentanţi ai grupului Popularilor şi Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor urmează să fie votate, joi, sub forma unei rezoluţii semnate de cinci europarlamentari, români şi străini, din grupul Popularilor, doi din grupul Socialiştilor, trei din grupul ALDE - al liberalilor, şi de un europarlamentar olandez, din grupul Verzilor.

Semnatarii rezoluţiei invocă legislaţia europeană, deciziile luate până acum, drepturile recunoscute în Uniune, dar şi studii ale pieţei muncii pentru a se cere renunţarea la restricţiile pentru români şi bulgari.

Documentul arată că mobilitatea lucrătorilor nu poate fi considerată în nicio circumstanţă o ameninţare la adresa pieţelor interne ale muncii şi cere Comisiei Europene să furnizeze o definiţie clară pentru "perturbări grave pe piaţa forţei de muncă".

"Aceste perturbări interne pot fi invocate de statele membre care doresc prelungirea restricţiilor după 1 ianuarie 2012", a argumentat Spania, ţară care, după ce renunţase la restricţii, le-a reintrodus, în condiţiile unei rate a şomajului de 20%, cea mai mare din UE.

Semnatarii propunerii de rezoluţie cer Comisiei Europene, cea care stabileşte dacă argumentul perturbărilor pe piaţa muncii e valabil sau nu, să pregătească un set riguros de indicatori şi o metodologie mai clară, bazată pe criterii economice şi sociale care pot arăta în mod obiectiv dacă există într-adevăr motive concrete pentru prelungirea perioadei de tranziţie.

La sfârşitul anului expiră penultima dintre etapele de deschidere a pieţii muncii pentru români şi bulgari prevăzute în tratatele de aderare.

Statele care încă au în vigoare restricţii le pot prelungi după 1 ianuarie anul viitor dacă demonstrează că venirea românilor şi bulgarilor le afectează grav piaţa muncii.