Motivul cel mai des invocat de ţările care au decis să menţină restricţiile pentru români şi bulgari este legat de prelungirea crizei economice.

Ţările care menţin interdicţia de muncă pe teritorilul lor sunt: Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria.

Cele două ţări care au anunţat la începutul anului că şi-au deschis complet piaţa de muncă pentru români sunt Italia şi Cehia.

De reţinut că piaţa de muncă a Uniunii Europene poate rămâne închisă până maxim la 1 ianuarie 2014, adică şapte ani după aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.

Acestea sunt previziunile pe care cele două ţări le-au semnat în momentul aderării la Uniunea Europeană.

Pe de altă parte , Comisia Europeană a spus întotdeauna că nu trebuie să aşteptăm cei şapte ani pentru a deschide piaţa de muncă, întrucât în diferite rapoarte scoase de Comisie, ultimul care a şi ieşit de altfel în octombrie 2011, arată că cetăţenii români şi bulgari care vin să lucreze în vestul european nu perturbă piaţa de muncă aşa de grav cum s-a crezut.

Părerea Comisiei Europene diferă însă de la ţară la ţară, astfel, Spania, care şi-a deschis piaţa de muncă total pentru români şi a închis-o din nou la 1 august 2011, a arătat că de fapt perturbările sunt grave, întrucât şomajul în această ţară a ajuns la 21% .

Spania a închis piaţa muncii pentru români , motivând că şi aceştia au avut o "contribuţie" la creşterea şomajului în această ţară.

Comisia Europeană susţine ca cele nouă state membre ale UE, care nu şi-au deschis încă piaţa muncii, să o facă.

De altfel, în cele nouă ţări care au anunţat restricţii pe piaţa muncii , sunt nuanţe.

Piaţa de muncă, de exemplu, în Belgia este deschisă pentru patru sectoare, cum ar fi cel al restaurantelor, construcţiile, transporturile şi medicina, dar numai cele patru sunt deschise. Pentru restul trebuie permis de mucă.

La fel în Germania, un număr de 20 de sectoare sunt deschise, în Franţa, peste 120 de sectoare de activitate nu necesită permis de muncă, dar restul da.

Drept precauţie, Comisia Europeană a anunţat că va ridica din nou această problemă la următoarea reuniune ministerială a miniştrilor muncii europeni, la Bruxelles, în februarie, mai ales că Parlamentul European i-a cerut Comisiei Europene să specifice mai clar în legislaţia europeană ce înseamnă perturbări grave, cele de care se prevalează acum cele nouă state membre care nu vor să deschidă piaţa muncii.

Belgia, de exemplu, a spus că va deschide piaţa muncii la 1 ianuarie 2012 complet pentru români şi bulgari, dar noua coaliţie de guvernare a decis contrariul, chiar în ultimele zile ale anului.

De precizat că printr-o rezoluţie a eurodeputatului român, Traian Ungureanu, Parlamentul European, îi cere Comisiei Europene să specifice mai clar care sunt aceste perturbări grave pe ăiaţa muncii unui stat al UE.

De asemenea vor fi exprimate clar modalităţile prin care fiecare stat membru trebuie să notifice închiderea pieţei sale de muncă, închidere care nu mai poate dura mai mult de doi ani, în 2012 şi 2013.