La 27 martie 1918 , Sfatul Ţării de la Chişinău hotăra realipirea la România. În Declaraţia de Unire se menţiona că Basarabia, "în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să îşi hotarască soarta, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România".

Evenimentul a reprezentat un moment esenţial pentru anul istoric 1918, care a culminat, la 1 decembrie, cu unirea tuturor românilor.

Istoria a consemnat însă existenţa sub un singur stat a celor două teritorii separate de Prut timp de doar 22 de ani, deoarece în 1940, în urma unui ultimatum al Moscovei, care urmărea punerea în aplicare a pactului semnat de Hitler şi Stalin, Basarabia a fost din nou ruptă de România şi cedată Uniunii Sovietice.

Actul Unirii de acum 105 ani va fi marcat astăzi în Republica Moldova printr-o serie de evenimente, după cum relatează Cristina Moise.

Reporter: Cristina Moise - Aniversarea a 105 ani de la unirea Basarabiei cu România este prilej ca, la Chişinău şi Ialoveni, în Republica Moldova, să fie organizată o suită de evenimente prin care sunt omagiaţi artizanii acestei uniri: buzoianul Alexandru Marghiloman şi Ion C. Inculeţ. Evenimentele sunt organizate de către Primăria Municipiului Buzău, împreună cu gazdele din Ialoveni, în sala în care Sfatul Ţării a votat pe 27 martie 1918 unirea Basarabiei cu România. La Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău are loc astăzi, de la ora 9:00, o sesiune de comunicări ştiinţifice susţinute de istorici şi academicieni români şi basarabeni. La amiază, în oraşul Ialoveni va fi inaugurat un ansamblu sculptural format din busturile celor doi patrioţi români şi o pisanie. Ansamblul donaţia Primăriei Municipiului Buzău către locuitorii din Ialoveni, spune primarul municipiului Buzău, care, la acest eveniment ce începe de la ora 15:00, va lua parte, alături de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul culturii, Lucian Romaşcanu, dar şi de istorici şi academicieni şi oficialităţi publice din România şi Republica Moldova.