După mai multe discuţii divergente între PDL şi UDMR, discuţii care nu au reuşit să contureze o variantă de împărţire administrativ teritorială agreată de UDMR, democrat liberalii lucrează la mai multe variante.

Reorganizarea administrativ teritorială a României este printre priorităţile Partidului Democrat Liberal, care iniţial, a propus o variantă de opt judeţe mari plus două mici (Covasna şi Harghita).

Chiar preşedintele Traian Băsescu a declarat în mai multe rânduri, că le-a spus reprezentantilor UDMR că maximul pe care îl poate oferi este o formulă de opt judeţe plus Harghita si Covasna, separat, care să rămână aşa cum sunt acum, dar “niciodată unite”.

UDMR respinge categoric această a variantă şi vine cu propria propunere: reorganizare pe regiuni de dezvoltare, fără atribuţii adminsitrative .

Cum soluţia Uniunii nu este acceptată de partenerii din coaliţie, UDMR răspunde tranşant: subiectul reorganizării trebuie închis.--fb1

Liderii Uniunii motivează decizia prin faptul că o reformă adminsitrativă ar fi oportună la începutul unui ciclu electoral.

Prin urmare, subiectul reorganizării este blocat la nivelul coaliţiei, dar PDL nu renunţă uşor la acest obiectiv.

Variante de lucru

PDL pregăteşte ultima ofertă de compromis pentru UDMR în privinţa reorganizării administrative a ţării, potrivit ziarului Gândul.

Dacă până acum în coaliţie se vorbea despre comasarea judeţelor, ultimele discuţii vizează ştergerea cu totul a actualelor delimitări administrative şi trasarea noilor regiuni de la zero.

Modelul de la care pleacă planul democrat-liberalilor este cel aplicat în România în perioada 1960-1968.

Conform surselor din conducerea partidului, pedeliştii vor încerca să impună o variantă de 12-14 regiuni, pe care doresc să le contureze plecând de la cele 16 regiuni care alcătuiau harta ţării în anii 60.

Harta reorganizării teritoriale a României în 1960

În cazul în care ar fi pus în practică, planul PDL va duce la înghiţirea mai multor judeţe actuale în noile structuri.

Spre exemplu, judeţul Alba ar fi împărţit între Cluj şi Hunedoara, partea de est a Sălajului ar trece în componenţa Crişanei, iar cea vestică în graniţele Clujului.

Braşovul ar cuprinde judeţele Sibiu şi Covasna, în timp ce Bacăul ar primi autoritate asupra Neamţului. S-ar reînfiinţa regiunile istorice Banat, Maramureş şi Oltenia, iar Moldova ar fi împărţită în două regiuni: una care va cuprinde Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani , cu capitala la Iaşi şi o a doua care se va întinde pe teritoriul judeţelor Bacău, Vaslui şi Vrancea, cu capitala la Bacău.

Pentru delicata problemă a Ţinutului Secuiesc , pedeliştii au în vedere spargerea în două a actualelor judeţe cu populaţie majoritar maghiară, astfel încât Harghita şi marea parte a Mureşului să fie reunite într-o singură regiune, iar Covasna să treacă sub autoritatea Braşovului.

În cazul în care se vor lovi de un refuz al partenerilor de guvernare, democrat-liberalii ar putea apela la propunerea preşedintelui PDL Braşov, George Scripcaru, care a lansat încă din primăvară ideea recunoaşterii ca entitate culturală a Ţinutului Secuiesc, dincolo de graniţele administrative ale regiunilor.

Reorganizarea, motiv de amânare a alegerilor?

PDL vorbeşte despre beneficiile reorganizării, printre care reducerea cheltuielilor cu bugetul de stat şi atragerea fondurilor europene.--fb2

Presa speculează însă faptul că, prinşi cu reorganizarea administrativ-teritorială, cei de la PDL ar avea motivul perfect pentru amânarea alegerilor locale şi comasarea lor, în toamnă, cu cele parlamentare.

O nouă structură administrativă este menţionată chiar în lege, ca posibilitate de amânare a alegerilor.

De asemenea, regiunile ar simplifica şi trasarea noilor colegii uninominale în avantajul puterii, mai multe simulări în acest sens având deja loc în interiorul partidului, scrie Gândul.

Nu întâmplător, intenţia conducerii PDL este ca atât noua lege electorală, cât şi noua formă administrativă să fie asumate la pachet luna viitoare, înainte de votarea bugetului pe anul viitor.

UDMR, jucător cheie în coaliţie

Toate propunerile avansate de PDL se pot transforma în legi numai cu acordul şi susţinerea parlamentară a UDMR.

Uniunea, obişnuită cu politica paşilor mici, dar siguri, pare că nu vrea să facă concesii, decât în anumite condiţii.

Spre exemplu, UDMR are câteva pretenţii care ar putea fi avansate la masa negocierilor, fie că acestea se fac cu cărţile pe masă, sau în spatele uşilor închise.

Este vorba despre reducerea pragului electoral de acces în Parlament de la 5 la 3 la sută, despre o lege a votului uninominal care să prevadă şi compensarea mandatelor, dar şi despre votul prin corespondenţă cu care UDMR nu este deloc de acord, pentru că nu ar obţine niciun avantaj de pe urma acestuia.

Prin umare, UDMR ar putea fi înduplecat să accepte o variantă de reorganizare teritorială, dacă va obţine la schimb variantele pe care le vrea legate de alegeri.

Şi cum UDMR a fost aproape neîntrerupt la putere, acest lucru aducându-i mai multe beneficii în obţinerea drepturilor pentru minoritatea maghiară, este de aşteptat să ajungă la un compromis avantajos şi în această problemă, a reorganizării.