Preşedintele Traian Băsescu declarase, marţi 7 iunie, la Londra, la o întâlnire cu oamenii de afaceri din Marea Britanie, că o reorganizare adiministratuvă s-a putea face în România, chiar în acest an, 2011, cu scopul de a diminua birocraţia.


Traian Băsescu susţinea cu acest prilej că o astfel de reorganizare ar fi în beneficiul comunităţilor, pentru că acestea vor putea să acţioneze în acord cu propriile decizii.


Reorganizarea teritorială, în atenţia PDL


Luni, prim-vicepreşedintele PDL, Gheorghe Flutur, anunţa într-o şedinţă a conducerii partidului, că democrat liberalii sunt preocupaţi şi "hotărâţi să continue procesul de modernizare a statului".


"PDL este hotărât să continue procesul de modernizare a statului. Astăzi, BPN a discutat şi votat două teme importante. Mai întâi este vorba de o temă referitoare la reorganizarea administrativ-teritorială a României.O temă de maximă actualitate, având în vedere că astăzi în ţară avem o organizare administrativ-teritorială din 1968, ţinând seamă că România are prioritate accelerarea absorbţiei fondurilor europene", a spus Flutur.


El a precizat că s-a decis mandatarea conducerii partidului pentru a purta discuţii cu partidele din arcul guvernamental privind forma de reorganizare administrativ-teritorială a României pe criteriul de eficienţă, de apropiere de cetăţean a administraţiei publice locale.Â


Despre propunerea UDMR ca judeţele Mureş, Harghita şi Covasna să facă parte dintr-o singură regiune, Flutur a spus "toate la timpul lor".


Întrebat despre termenul de finalizare a proiectului de act normativ privind reorganizarea administrativ-teritorială, Gheorghe Flutur a spus că discuţiile vor avea loc "în următoarele zile".


Emil Boc discută în Guvern reîmpărţirea României


Miza reformei administrativ teritorială este accesarea fondurilor europene, oficialii de la Bruxelles avertizând România că în perioada 2013-2015 riscă să piardă sume importante dacă nu pun o în aplicare.


Premierul Emil Boc s-a întâlnit cu parlamentarii pentru a le explica importanţa demarării reformei.


Există şi posibilitatea ca Executivul să-şi asume răspundere pe actul care va redesena harta administrativ teritorială a României.


Premierul Emil Boc a declarat că în cazul în care nu se realizează reforma în domeniul administrativ-teritorial, Romania îşi diminuează şansele de a mai accesa fonduri europene.


"Dacă nu facem aceasta, reforma organizării administraţiei publice, România îşi diminuează şansele serios ca din 2013 să mai aducă bani europeni, pentru că în Europa banii se dau pentru absorbţia fondurilor pe componenta administrativă, pe structuri apropiate de cele regionale, adică astăzi ceea ce avem nu funcţionează pe interes naţional", a spus premierul, citat de Agerpres.


Întrebat dacă există susţinere din partea membrilor PDL pentru reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, Boc a subliniat că decizia în Biroul Permanent National (BPN) al PDL a fost luată cu o largă majoritate de voturi
.

El a susţinut că actuala lege privind reorganizarea administrativ-teritorială este veche, fiind adoptată în 1968, motiv pentru care nu mai corespunde nevoilor.


"Numai Romania şi Bulgaria mai au, din punct de vedere administrativ, structuri de sorginte comunistă şi care nu mai fac faţă noilor provocări europene", a spus Boc.


O altă problemă pe care o va întampina Guvernul în reforma administrativ teritorială va fi UDMR şi pretenţiile pe care le ridică reprezentanţii Uniunii.


UDMR are deja un proiect, care vizează comasarea judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna.


Sursele Hotnews.ro susţin că la nivelul Coaliţiei se va forma o comisie de negociere.


UDMR are amendamente la proiectul PDL


Uniunea Democrată Maghiară din România susţine proiectul reorganizării administrativ-teritoariale a ţării, dar are multe amendamente la proiectul iniţiat de PDL.


Proiectul reformei administrative iniţiat de Partidul Democrat Liberal porneşte de la împărţirea iniţială pe regiuni. E împărţirea care a fost făcută în anul 1999, atunci când România a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană.


De atunci însă şi până astăzi, UDMR a căutat mereu să redeschidă subiectul, propunând alte variante de împărţire regională.


Chiar mai înainte de a propune o împărţire a ţării pe regiuni cu putere politică, UDMR-ul a căutat să redeseneze pe hartă regiunile de dezvoltare.


Guvernul Tăriceanu, de exemplu, instalat în 2005, avea printre obiectivele sale afişate pe site-ul instituţiei redesenarea regiunilor de dezvoltare şi adoptarea unui model cu 15 sau 16 regiuni.


Partidul Democrat condus la aceea vreme de Traian Băsescu şi Partidul Naţional Liberal condus de Călin Popescu Tăriceanu îmbrăţişau această reformă propusă de UDMR, cel puţin de formă, căci până la urmă nu s-a întâmplat nimic.


Odată subiectul reluat, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că împărţirea ţării în opt regiuni de dezvoltare ar fi nepotrivită, deoarece, după cum a argumentat el, omul ar trebui să meargă 300-400 Km ca să rezolve o mică problemă.


În consecinţă, UDMR-ul propune regiuni ceva mai mici, care să respecte mai multe criterii simultan: criteriul economic, social, dar nu în ultimul rând criteriul istoric tradiţional. Aici se află de fapt marea diferenţă de tratament dintre unguri şi români.


Ungurii insistă mai mult asupra criteriului istoric tradiţional.


Cu siguranţă însă că proiectul acestei reforme administrative nu va merge cu adevărat fără acordul UDMR-ului căci, chiar dacă Guvernul doreşte să-şi asume răspunderea pe un asemenea proiect de reformă, UDMR ar putea avertiza cu căderea Guvernului la o eventuală moţiune de cenzură.