Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat, sâmbătă, la Bistriţa, că Ministerul Educaţiei lucrează, împreună cu cel al Justiţiei, la crearea unui “cadru legislativ mult mai clar pentru a elimina din sistem un cadru didactic care nu respectă legea sau deontologia profesiei”.

“La întâlnirea cu directorii de şcoli din Bistriţa-Năsăud – care a durat circa trei ore, am vorbit şi despre respect şi despre protejarea cadrelor didactice atunci când se află în faţa unor abuzuri, aşa cum am vorbit şi despre faptul că noi avem obligaţia să facem curăţenie în sistem atunci când unul dintre colegii noştri nu are o abordare care seamănă cu ceea ce trebuie să facă un profesor”, a spus Pricopie.

Ministrul a declarat că, după ce s-a întâmplat la Şcoala nr. 10 din Bucureşti, specialişti din Ministerul Educaţiei lucrează împreună cu Ministerul Justiţiei, dar şi cu sindicatele, la o serie de modificări legislative care să atingă, în acelaşi timp, două lucruri.

“Este vorba de un cadru legislativ mult mai clar pentru a elimina din sistem un cadru didactic care nu respectă legea sau deontologia profesiei pe care o practică şi, în al doilea rând, instrumente legislative prin care profesorul să fie protejat”.

Pricopie a menţionat situaţii în care elevii de liceu “nu au demonstrat respectul cuvenit faţă de profesori”, dar şi situaţii în care părinţii au avut o atitudine necorespunzătoare faţă de şcoală.

“Am avut şi situaţii în care oamenii pur şi simplu au intrat în şcoală şi au pus în pericol fie elevii, fie corpul profesoral. Din fericire, sunt cazuri izolate, dar toate aceste lucruri trebuie să fie clarificate. Îmi doresc – şi am făcut o serie de demersuri – să clarificăm spaţiul şcolar ca spaţiu de educaţie şi nu de comerţ. Când folosesc acest cuvânt mă gândesc la comerţul illicit de aşa-zise materiale didactice. Mi-am propus să clarificăm problema cu produsele nu foarte sănătoase sau care nu au o provenienţă foarte clară, dar sunt vândute în şcoli copiilor, de la cele alimentare, până la orice alte produse. De asemenea, au existat o serie de măsuri adoptate pentru a creşte gradul de securitate al şcolii pentru care e nevoie de o bună colaborare între şcoală, autorităţile locale, Poliţia Locală. Chiar în luna septembrie a fost adoptat un astfel de demers”, a spus Remus Pricopie.

Ministrul a adăugat că mai sunt o serie de paşi care s-au făcut în identificarea problemelor de sănătate ale elevilor.

“Am avut câteva cazuri anul trecut când copii cu probleme de sănătate fie necunoscute, fie cunoscute, dar nu întotdeauna tratate la timp, şi care au dus la decesul unor elevi. Încercăm ca, plecând de la şcoală şi în jurul şcolii, să se construiască un climat normal de educaţie, dar şi de asigurare a sănătăţii şi securităţii copilului”, a spus ministrul.

Pricopie: Deocamdată, nu avem voie să facem modificări pe Bacalaureat

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a mai declarat, sâmbătă, la Bistriţa, că ministerul pe care îl conduce nu are de gând să aducă modificări în privinţa examenului de bacalaureat nici acum, nici în următorii ani.
Remus Pricopie a fost întrebat dacă ministerul pe care îl conduce are în vedere o revizuire a profilelor din licee şi introducerea altora noi cum ar fi matematică-literatură sau economie-engleză întâlnite în alte ţări.

“Acest lucru presupune o schimbare profundă a sistemului care nu se poate face fără o pregătire serioasă. Atunci când îţi propui o astfel de schimbare ai nevoie de doi, trei, patru ani de pregătire, inclusiv pilotări şi simulări să vedem dacă mergem în direcţia bună sau nu. Nu ne putem permite experimente. Eu cred că s-au făcut, în anumite momente, experimente pe sistemul de educaţie, iar eu, cel puţin, cât sunt ministru, nu voi face aşa ceva. Nu voi introduce nimic nou care nu este testat, verificat, gândit foarte serios înainte”, a spus Pricopie.

În ce priveşte corelarea ofertei şcolare cu nevoile elevilor după absolvire, cu piaţa muncii, ministrul a declarat că acesta este un subiect care “trebuie tratat cu toată seriozitatea”.

“Avem dialog – şi aseară (vineri –n.r.) am avut dialog aici, la Bistriţa – cu reprezentanţii mediului de afaceri. Problema se ridică nu doar pe programe, dar şi pe corelarea ocupaţiilor din România, domeniile asupra cărora cineva se poate apleca. Este un proces asupra căruia ne aplecăm, discutăm. Când vorbim despre ocupaţii ne referim nu doar la formarea iniţială, ci şi la formarea continuă, adică zone pe care le poţi ocupa după o serie de programe de calificare şi recalificare. E una dintre cerinţele Comisiei Europene pentru a accesa fondurile 2014-2020”, a spus el.

Ministrul a fost întrebat dacă are în vedere şi introducerea examenului de bacalaureat care să ofere tipuri diferite de diplome, aşa cum se întâmplă în alte ţări.

“Există mai multe sisteme de educaţie în Europa. În unele state federale din Europa, poţi avea reguli diferite pentru fiecare stat în parte. Eu cred că sunt foarte importante comparaţiile, dar nu putem să copiem pur şi simplu şi să introducem în sistemul românesc. Atunci când s-a modificat structura liceului de la 4 ani la 3 ani, s-a spus că în alte state liceul e de trei ani şi funcţionează foarte bine. În România este însă o anumită tradiţie, o anumită abordare şi astfel de schimbări nu le poţi face peste noapte. Acelaşi răspuns îl dau şi în ce priveşte Bacalaureatul. Este un examen pe care îl regăsim în multe ţări. Bacalaureatul trebuie să reflecte o evaluare la sfârşitul unui ciclu, liceul, care să ţină cont de modul în care elevii au învăţat în liceu şi nu ai cum să ai Bacalaureatul într-un fel, dar predarea pe parcursul celor patru ani în alt fel”, a spus ministrul Pricopie.

El a explicat că, nici în România, bacalaureatul nu este unitar.

“De fapt, ne ducem pe diferite tipuri de programe şi avem discipline diferite în funcţie de parcursul fiecărui elev în parte. Diferenţierea, în România, chiar dacă se eliberează o singură diplomă, există prin disciplinele pe care elevul le alege pentru examen, dar şi prin tipul de programă. Deşi dai Matematică, în funcţie de liceul pe care l-ai absolvit, Matematica poate avea un grad de dificultate mai mare sau mai mic. (…) Doamna ministru Andronescu a întărit această diferenţiere prin modul în care s-au întocmit programele de Bacalaureat şi subiectele în 2012. S-a menţinut acest lucru în 2013 şi îl menţinem şi în 2014”, a spus Remus Pricopie.

El a declarat că nu va face schimbări de substanţă ale examenului de absolvire.

“ Bacalaureatul nu poate fi schimbat, din punctul meu de vedere, de la un an la altul. E obligaţia noastră să anunţăm la începutul ciclului respectiv cum vor termina elevii ciclul acela. De aceea nu am fost de acord cu ce se propunea prin Legea educaţiei nr. 1/2011, respectiv să se susţină un examen de bacalaureat după o formulă care nu a fost predată în liceu – transdisciplinară – şi după o formulă anunţată într-un timp relativ scurt. Eu cred că, deocamdată, nu avem voie să facem modificări pe Bacalaureat. Ne putem gândi, fiind în 2014, ce vom face în 2018 sau 2020, dar nu ne putem gândi la modificări de structură pentru următorii ani. Am făcut modificări de programă, însă şi acelea nu sunt substanţiale, ci lucruri care ţin de o mai bună clarificare a temelor pe care elevii le au de parcurs pentru examenul de bacalareat, la slovacă, la italiană”, a mai precizat Pricopie.

Pricopie: Ministerul va demara procedura de achiziţie pentru manuale aferente clasei I şi a II-a

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat, sâmbătă, la Bistriţa, că, în perioada următoare, ministerul va demara procedura de achiziţie pentru manuale aferente clasei I şi a II-a, celelalte urmând să fie declanşate după ce se anunţă planurile cadru şi programele de studio.

Remus Pricopie a fost întrebat, la Bistriţa, când vor fi schimbate manualele vechi întrucât acestea nu ar mai fi conforme programei.

“Înainte de a vorbi de manuale, trebuie să vorbeşti de cicluri de studii, de planuri-cadru care înseamnă disciplinele şi numărul de ore alocate pentru fiecare an de studiu şi de ciclu şi apoi programele. Noi am clarificat prin Ordonanţa de Urgenţă din decembrie 2013 că rămane clasa a IX-a primul an de studii în învăţământul liceal. Programele trebuie să fie anunţate, aşa cum am stabilit anul trecut, înainte cu 6-9 luni înainte de declanşarea unei proceduri de achiziţie de manuale. Singurele proceduri pe care le vom declanşa acum sunt cele pentru manuale de clasa I şi a II-a, celelalte urmând să fie declanşate după ce se anunţă planurile cadru şi programele de studio”, a spus Remus Pricopie.

Ministrul a spus că problema i-a fost ridicată şi de directorii de şcoli cu care s-a întâlnit într-o şedinţă la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud.

“Procesul de schimbare a manualelor e unul care durează patru-cinci ani. Am discutat şi la întâlnirea cu directorii, nu există nicio variantă în care să schimbi toate manualele peste noapte fiindcă manualele se schimbă o dată cu primul an al ciclului, adică clasa I, a V-a, a IX-a. În clasa a V-a nu puteam să demarăm (schimbarea manualelor –n.r.) pentru că nu ştiam dacă gimnaziul se termină la sfârşitul clasei a VIII-a sau a IX-a”, a explicat el.

Pricopie a reamintit că Legea Educaţiei nr. 1 din 2011 a introdus o schimbare şi anume: clasa IX-a devenea ultimul an de studii în ciclul gimnazial şi se reducea durata studiilor liceale de la patru ani la trei ani.

“Aceasta era o măsură, din punctul meu de vedere şi a multor colegi din sistem, nu doar din minister, greşită, aşa că am revenit asupra acestui lucru, l-am corectat, acum avem tot cadrul legislativ pentru a merge mai departe”, a declarat Pricopie, citat de corespondentul RRA.