Proiectul de reformă a pensiilor speciale ajunge, de lun, în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu modificări semnificative faţă de varianta adoptată în Senat.

Printre schimbările propuse se numără creşterea vârstei de retragere din activitate şi pentru cei care pot ieşi acum mai repede la pensie şi impozitarea suplimentară a pensiilor foarte mari.

Toate amendamentele vor fi analizate, de astăzi, în comisia de resort, dar opoziţia spune că modificările nu sunt suficiente pentru a respecta solicitările Comisiei Europene.

Reforma pensiilor speciale este o condiţie pentru accesarea unor fonduri din PNRR, dar şi un obiectiv principal al noului premier, Marcel Ciolacu.

Pensiile speciale, jalon în PNRR

Proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale este un jalon important în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de care depinde alocarea de fonduri europene.

Reprezentanţii puterii au susţinut că amendamentele depuse la legea trecută de Senat respectă angajamentele din PNRR, subliniind că România are nevoie de banii europeni pentru investiţii.

Principalele modificări vizează creşterea etapizată a vârstei standard de pensionare de la 60 la 65 de ani şi o vechime în profesie de minimum 25 de ani, pentru a beneficia de indemnizaţie.

În plus, nu se vor putea cumula mai multe pensii speciale.

De asemenea, beneficiarii pensiilor speciale care vor depăşi salariul mediu brut pe economie, adică 6.789 lei, vor suporta un impozit cu 30% a părţii care nu reprezintă contributivitatea.

Din opoziţie, USR susţine că modificările opuse sunt nesemnificative, iar AUR avertizează asupra problemelor de constituţionalitate.

Un alt proiect pe agenda legislativului este cel referitor la eliminarea pensiilor în plată şi viitoare ale senatorilor şi deputaţilor, depus, din nou, de PSD, după ce o iniţiativă similară a social-democraţilor a căzut anul trecut la Curtea Constituţională.

Proiectul de lege ar putea fi adoptat până la sfârşitul acestei luni, atunci când se încheie sesiunea ordinară a legislativului.