În Republica Moldova, autorităţile locale din regiunea autonomă găgăuză organizează două referendumuri, considerate ilegale de către Chişinău, privind dreptul regiunii la autodeterminare şi orientarea ţării către Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan sau Uniunea Europeană.

Deşi referendumul nu are temei juridic şi nu va fi recunoscut oficial de către Chişinău, consultarea populară din autonomia găgăuză urmează să aibă loc duminică.

Autorităţile de la Comrat consideră legal şi justificat referendumul prin statutul special al regiunii şi acuză puterea centrală a Republicii Moldova de încălcarea acestui statut.

În retorica liderilor de la Comrat, coaliţia de guvernare pro europeană este învinuită că nu respectă voinţa populară, referindu-se astfel la orientarea spre Uniunea Europeană a Chişinăului.

Conform şefului administrativ al Găgăuziei, Mihail Formuzal, actualul diferend dintre Chişinău şi Comrat este pus şi pe seama declaraţiilor unioniste ale preşedintelui României.

Unii analişti politici susţin că referendumul este încă un incident menit să tulbure stabilitatea politică din ultima perioadă, dar şi să relanseze proiectul de federalizare a Republicii Moldova.

Reamintim că în decembrie 1990, mişcarea separatistă "Poporul găgăuz" proclamă în raioanele Comrat, Ceadîrlunga şi Vulcăneşti ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti aşa-numita Republica Găgăuză.

În 1994 este recunoscută autonomia găgăuzilor, iar în 1995 actualele hotare ale Găgăuziei sunt stabilite prin referendum local.

Pe teritoriul Republicii Moldova, în 1990, regiunea separatistă transnistreană s-a autointitulat Republică, dar nu este recunoscută ca subiect de drept internaţional, aminteşte corespondentul Radio Chişinău.