Motivele lor pentru a nu renunţa sunt variate - fie că la momentul în care au fost aleşi nu exista această lege, fie că Legea educaţiei nu le poate impune astfel de restricţii de vreme ce o altă lege, cea privind statutul deputaţilor şi senatorilor, le conferă acest drept.

Ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, a sesizat, joi, Agenţia Naţională de Integritate pentru a clarifica situaţia acestor rectori.

Solicitarea ministrului educaţiei, Daniel Funeriu, vine la câteva zile după expirarea termenului de două luni de când Legea educaţiei naţionale a intrat în vigoare, termen în care persoanele care deţin funcţia de rector ar fi trebuit să opteze între aceasta şi cea de demnitate publică.

În această situaţie se află Ecaterina Andronescu, Nicolae Robu, Ştefan Iosif Drăgulescu şi Florian Popa.

Consilierul ministrului educaţiei Tudorel Urianu spune că ministerul nu poate spune cine este incompatibil şi cine nu şi cere ANI să clarifice situaţia în cazul rectorilor care sunt şi parlamentari.

"Singura organizaţie care poate să stabilească o incompatibilitate este ANI. Deci, practic, Ministerul Educaţiei, conform avizului primit de la ANI, care sugera cele 60 de zile în care trebuie să se rezolve toate cazurile de integritate, a expediat astăzi o solicitare prin care i se cere să se pronunţe în legătură cu eventualele cazuri de incompatibilitate existente în tot sistemul de educaţie", a susţinut Tudorel Urianu.

Preşedintele Asociaţiei EDU CER, Ştefan Vlaston, spune că aceşti parlamentari fac un mare deserviciu statului, pentru că nu respectă legile şi dau un exemplu negativ românilor.

El a precizat care sunt însă căile legale prin care se poate rezolva această problemă.

"În momentul de faţă sunt două căi. ANI intră în funcţiune în acest caz, şi asta înseamnă că inspectorii săi, în timp de câteva luni de acum înainte, alcătuiesc un referat în care explică detaliile acestei încălcări a legii, după care se adresează funcţiilor administrative, respectiv Parlamentul sau Ministerul Educaţiei. Dar, totuşi, aici ministrul educaţiei are nişte pârghii, pentru că Legea educaţiei naţionale, intrată de curând în funcţie, spune aşa: în cazul în care rectorii nu respectă legea, ei pot fi revocaţi din funcţie de către ministru. Dacă s-ar înfiinţa într-un timp relativ scurt Consiliul de etică şi management universitar, un consiliu prevăzut de Legea educaţiei naţionale, doar acest consiliu, împreună cu ministrul, poate lua până la urmă decizia revocării din funcţie", Ştefan Vlaston.

Florian Popa, rector la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, spune că nu va renunţa la nicio funcţie până nu i se va cere acest lucru şi precizează că la momentul în care a fost ales legislaţia nu interzicea cumulul de funcţii.

"Suntem în situaţia în care parlamentul spune că nu este incompatibilitate, prin comisiile sale juridice, ministerul a transmis ANI un document care probabil urmează a fi judecat şi a decide dacă este vorba sau nu de incompatibilitate. Eu cred că instituţiile statului trebuie să se pună de acord. Eu sunt la al doilea mandat, mandatul este pe sfârşite, nu mai candidez, pentru că am avut două mandate; eu sigur voi lua o decizie, dacă voi fi întrebat", Florian Popa.

Sunt însă şi universităţi şi rectori care s-au conformat cu noua Lege a educaţiei.

De exemplu, rectorul Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iaşi, Ion Giurma, şi-a dat demisia din funcţia de consilier local PSD, iar anumite universităţi din Cluj şi Sibiu le-au transmis rectorilor să se conformeze legii şi să-şi rezolve aceste incompatibilităţi până la 10 aprilie, când expira termenul legal.